Consiliul guvernator al Bancii Centrale Europene se va intruni, joi, 10 martie, pentru a decide modul in care BCE va combate amenintarile care planeaza asupra zonei euro, adica incetinirea ritmului de crestere economica din pietele emergente si scaderea pretului la care este cotat petrolul.
Un nou pachet cu stimulente financiare este o certitudine dupa ce preturile au scazut in zona euro, in luna februarie. Economistii de la BCE se asteapta la o revizuire in scadere a previziunilor economice ale zonei euro din cauza nivelului mic al inflatiei. In subsidiar, miza acestei sedinte furtunoase apasa si pe reputatia lui Mario Draghi, aceea de a face tot ceea ce ii sta in putinta ca sa conduca zona euro spre crestere economica.
In decembrie, Draghi nu a reusit sa se ridice la asteptarile investitorilor. Acum, care sunt optiunile pe care poate conta seful BCE?
1. Reducerea dobanzii
BCE taxeaza cu 0.3% bancile din zona euro pentru depozitele parcate in conturile bancii care guverneaza eurosistemului. Pietele se asteapta ca BCE sa reduca rata de depozit cu 10 puncte de baza. Este posibil si un al doilea scenariu, acela in care BCE, -0.3%, sa coboare la -0.5%.
In decembrie, investitorii de pe piata bancara au trait un sentiment de mare dezamagire dupa anuntul deciziei BCE de a reduce doar cu 10 puncte de baza dobanda aplicata la depozite si nu cu 20 de puncte, asa cum isi doreau acestia. Odata cu inceputul acestui an a inceput o adevarata vanzoleala: investitorii au inceput sa scape de actiunile pe care le aveau la bancile europene, determinati de preocuparea ca politica BCE erodeaza profitabilitatea bancilor.
Mario Draghi a spus in repetate randuri ca BCE nu este responsabila de profitabilitatea institutiilor de creditare. Ce trebuie sa stie toata lumea este ca bancile si-au asumat de buna voie costurile dobanzilor negative si nu le-au pasat catre deponenti, reluand activitatea de creditare.
2. Introducerea unor dobanzi ierarhizate
BCE ar putea sa implementeze modelul Bancii Centrale a Japoniei si sa introduca un sistem de dobanzi ierarhizat la depozite pentru a le face bancilor comerciale un scut in fata impactului acestei politici a dobanzilor negative. Pe de alta parte, BCE ar putea sa fie expusa criticilor ca se angajeaza in niste manevre prin care va vulnerabiliza rata de schimb.
Politica dobanzilor negative este una complementara relaxarii cantitative. Cele doua politici forteaza atat bancile cat si investitorii sa cumpere active supuse unui risc mai mare pentru a compensa costurile dobanzilor negative.
Dar un sistem ierarhizat de acest gen ar slabi efectul de reechilibrare al portofoliului iar bancile nu vor mai fi sub presiunea de a credita.
3. Extinderea perioadei de relaxare cantitativa
BCE intentioneaza sa cumpere titluri de stat in valoare de 60 de miliarde de euro pana in martie 2017. Multi analisti estimeaza ca BCE va mari aceasta suma, de la 60 de miliarde de euro la 70 de miliarde de euro, iar anuntul va fi facut chiar joi!
Specialistii BCE isi vor concentra proiectiile economice in jurul evolutiei inflatiei. Daca inflatia va ramane sub tintele propuse pana in 2018, atunci programul de relaxare cantitativa va fi extins pentru inca sase luni. BCE ar putea sa cumpere nu numai titluri de stat, ci si obligatiuni bancare si obligatiuni corporative.
Ideea prelungirii perioadei de relaxare cantitativa a fost intampinata cu argumente contra de o parte din membrii Consiliului Guvernator al BCE, care ar prefera reducerea dobanzii si nu achizitia de titluri de stat. Unul dintre oponentii relaxarii cantitative este Jens Weidmann, presedintele Bundesbank, dar, luna aceasta, el este unul dintre cei 4 memembri ai Consiliului care nu au drept de vot.
