fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Bloguri

Ce presupune noul deal pentru consumatorii de energie: consum flexibil, facturi mai mici și liberalizarea pieței

De ceva vreme, instituţiile europene cu atribuţii în zona de politică energetică au început să fie tot mai preocupate de subiectul drepturilor consumatorilor de energie. Nici nu e de mirare, ţinând cont că întregul proiect al Uniunii Europene, mai ales al pieţei comune, este pus sub semnul întrebării în urma crizei greceşti. Uniunea Europeană, inclusiv piaţa unică de energie, trebuie să funcţioneze în folosul consumatorilor pentru ca această construcţie instituţională şubrezită să se bucure în continuare de susţinere populară. Şi, finalmente, să-şi asigure supravieţuirea. Aceasta pare să fie concluzia oficialilor europeni.

Încă din 2011, Comisia Europeană a început să analizeze funcţionarea pieţelor cu amănuntul pentru energia electrică – practic, au început să examineze experienţele consumatorilor casnici şi ale micilor companii cu furnizorii lor de energie.

Un cerc vicios pare să caracterizeze, aproape în toate Statele Membre, funcţionarea acestei pieţe. Nivelurile scăzute de implicare activă a consumatorilor în funcţionarea pieţelor duc la presiuni scăzute asupra furnizorilor pentru îmbunătăţirea performanţei. La rândul lor, nivelurile scăzute şi neuniforme de performanţă duc la o încredere scăzută a consumatorilor în actorii din piaţă, la niveluri şi mai mici de implicare şi debusolare în faţa percepţiei că piaţa de energie este una prea complexă. Statistic vorbind, studiile Comisiei Europene arată că piaţa liberalizată de energie este percepută de consumatori ca fiind prea complexă şi prea dificil de abordat, pentru ca micii consumatori să se poată implica în funcţionarea ei. Cifrele par şi ele să sprijine această percepţie: în timp ce, pe fondul scăderii consumului, dar şi al pătrunderii tot mai ridicate a regenerabilelor în piaţă, preţurile cu care electricitatea se tranzacţionează pe pieţele en-gros au scăzut în mod sistematic, preţul final plătit de consumatori a continuat să crească.

Taxele, tarifele de transport şi distribuţie (prea puţin transparente şi calculate total neuniform la nivelul Uniunii Europene), dar şi cauze tehnice obiective au dus la un astfel de fenomen. Însă în absenţa unei explicaţii clare şi accesibile cu privire la formarea şi evoluţia preţurilor, nu e de mirare că se nasc şi persistă suspiciuni asupra funcţionării pieţei. Lipsa de informare a consumatorilor are consecinţe din cele mai serioase. Studiul Comisiei Europene cu privire la funcţionarea pieţei de electricitate la nivelul segmentului cu amănuntul arată că indiferent de nivelul personal de pregătire profesională şi de nivelul de maturitate al pieţei, majoritatea consumatorilor din toate Statele Membre UE şi-au ales tarifele greşite – adică nu cele mai avantajoase – la electricitate. Uneori, au făcut acest lucru deşi şi-au schimbat furnizorul, alegând pur şi simplu o ofertă mai proastă decât cea pe care o aveau deja, în lipsa unor instrumente accesibile şi profesioniste de comparare a ofertelor. (Sursa: Comisia Europeană, DG Sanco).

La începutul anului, Comisia Europeană îşi anunţa cea mai importantă decizie strategică în materie de politică energetică: crearea aşa-numitei Uniuni Energetice. Unul dintre pilonii acestei noi construcţii poartă un nume de inspiraţie americană: “un nou deal pentru consumatorii de energie”. Comunicarea cu privire la Uniunea Energetică nu cuprinde suficient de multe detalii pentru a fi cu adevărat convingătoare. Vorbeşte despre legarea mai bună a pieţelor cu amănuntul de energie de cele en-gros, de transformarea consumatorilor din agenţi pasivi în agenţi activi în piaţă, de o protecţie mai bună a acestora prin informaţie accesibilă şi prin stimulente pentru economia de energie, dar şi despre flexibilizarea cererii de energie prin auto-producţia de energie şi prin alte tehnologii “smart”. Nu sunt prevăzute, din păcate, măsuri foarte clare pentru implementarea acestor obiective, şi nici un calendar foarte strict.

Birocraţia europeană îşi vede insă de treaba ei şi, de la documente strategice până la decizii legislative obligatorii, face paşi mici, dar eficace.

Astfel, la mijlocul lunii iulie, Comisia Europeană a dat publicităţii o Comunicare strategică cu privire la acest “nou deal pentru consumatori”. Ce înseamnă el mai concret?

power to consumers

În primul rând, Comisia se angajează ca, în viitorul apropiat, să evalueze împreuna cu agenţiile naţionale de reglementare felul în care arată facturile la energie şi să propună modalităţi concrete de îmbunătăţire a clarităţii acestora. Anticipez că va exista, mai devreme sau mai târziu, un model unic european de factură la energie, care va specifica în mod foarte transparent tarifele de reţea plătite, taxele şi subvenţiile suportate de consumatori. Comisia vorbeşte deja despre standarde minime în ceea ce priveşte informarea, în facturi şi în materialele publicitare, în special cu privire la comparaţia de preţuri.

Se enunţă de asemenea obiectivul ca orice consumator să aibă acces în timp real (sau aproape real) la datele proprii privind consumul de energie. În plus, se doreşte ca fiecare consumator de energie din Uniunea Europeană să aibă acces la cel puţin o unealtă independentă şi verificată de comparare a actualului său contract la gaz natural sau electricitate cu celelalte oferte existente în piaţă. În România, în prezent, micile afaceri îşi pot alege în mod liber furnizorul de gaz sau electricitate şi ar putea beneficia cu siguranţă de o astfel de unealtă. Din 2017, toţi consumatorii casnici de electricitate se vor găsi şi ei într-o piaţă pe deplin liberalizată, iar un astfel de instrument va fi imperios necesar.

Se încurajează aşa-numitul “răspuns prin cerere” sau “flexibilitate a cererii”. Concret, înseamnă că un consumator îşi ajustează cererea de energie în timp real, consumând mai multă energie atunci când preţul este mai scăzut şi reducând consumul în perioada preţurilor de vârf. Spre exemplu, un consumator casnic ar putea folosi maşina de spălat în timpul nopţii, când preţurile la electricitate sunt mult mai mici decât în timpul zilei. În ţările care au experimentat astfel de tarife flexibile (Finlanda şi Suedia), consumatorii casnici şi-au redus factura cu până la 30%, iar în Marea Britanie programele automate de modulare a cererii au dus la reducerea consumului cu până la 36% şi la economii de 24%. Consumatorii, în special cei industriali, ar putea fi stimulaţi şi altfel să participe activ la piaţă, spre exemplu reducându-li-se tarifele de reţea dacă îşi reduc consumurile în timpul perioadelor de congestie în reţea.

Noua viziune europeană asupra consumatorului înseamnă şi promovarea producţiei descentralizate de energie, precum şi a modalităţilor flexibile de stocare. Sunt ţări, precum Germania, în care panourile solare montate pe acoperişuri sau alte forme de micro-producţie de energie câştigă tot mai mult teren, micii consumatori devenind nu numai autonomi, ci transformându-se în furnizori de energie în reţea în perioade de supraproducţie.

Prevederi pentru protecţia consumatorilor au existat şi până acum în legislaţia europeană, precum şi drepturi specifice pentru consumatorii de energie. Anexele actualelelor directive europene privind electricitatea şi gazul natural cuprind drepturi concrete ale consumatorilor, legate de serviciul universal, drepturi la informare, drepturi împotriva practicilor comerciale înşelătoare, de schimbare a furnizorului, şamd. Mai mult decât atât, toate legislaţiile naţionale prevăd standarde minime de performanţă, atât în distribuţie, cât şi în furnizare. Spre exemplu, durata maximă a întreruperilor neplanificate, durata de emitere a unei oferte de furnizare, durata premergătoare deconectării pentru neplată, şamd. Problema este că unele din aceste standarde diferă extrem de mult de la un Stat Membru la altul şi, în plus, nu există o monitorizare uniformă a respectării respectivelor drepturi. Prin noua comunicare, Comisia se angajează, împreuna cu autorităţile naţionale de resort, să realizeze o astfel de monitorizare.

Pentru un ochi neobişnuit cu felul în care funcţionează instituţiile europene, acest întreg proces poate părea excesiv de greoi şi de birocratic. În multe privinţe, chiar şi este. Pe de altă parte însă, o dată ce un subiect intră pe agenda europeană – în cazul de faţă funcţionarea pieţelor cu amănuntul de energie şi drepturile consumatorilor – el nu dispare prea uşor. Mai devreme sau mai târziu, instituţiile europene legiferează asupra lui şi impun noi condiţii obligatorii Statelor Membre. În zona de energie, momentul respectiv se apropie cu paşi repezi.

Related posts

Alegeri prezidentiale Franta: Al doilea finalist va câștiga oricum!

Alexandru Ojica

Unde e Londra de altă dată?

Alexandru Ojica

Și dacă Uniunea Europeană și-ar redescoperi sufletul?

Alexandru Ojica

O țară slăbită și o Uniune nu tocmai unită

Alexandru Ojica

Europa, în sens invers: la Chișinău

Alexandru Ojica

Secularizarea într-o cultură a dialogului (pluri)religios

Mihai Parfeni

Leave a Comment

trusted online casino malaysia