Cum a ajuns Finlanda cel mai mare adversar al Greciei si s-a opus ajutorului financiar

Germania a fost principala voce care i-a solicitat Greciei noi masuri de austeritate, insa nu ar fi reusit acest lucru fara sustinerea tarilor mai mici, precum Finlanda, care nu le poarta grecilor niciun pic de simpatie.

In timp ce “greii” Europei se dadeau de ceasul mortii pentru a gasi solutii in tentativa de a evita colapsul economic al Greciei, cel mai nordic membru al UE s-a transformat, peste noapte si pentru o dupa-masa, in principalul protagonist al austeritatii elene. Politicienii finlandezi si astazi se plang ca Germania nu a mers mai departe cu un alt set de masuri de austeritate si mai draconic.

In timp ce Germania este vazuta de multi ca locomotiva austeritatii si care si-a pus o amprenta puternica asupra modului de viata european din ultimii cinci ani, natiuni mici precum Finlanda, Letonia si Slovacia s-au dovedit a fi mai radicale in pozitia lor vizavi de soarta Greciei. Aceste tari impartasesc preferinta nemtilor pentru matrici, pentru constructii-cadru si frugalitate si resping ideea ca natiuni mai sarace ale UE sa salveze soarta economica a unor tari precum Grecia care isi cheltuiesc banii iresponsabil.

Aceste tari care nu au jucat pana acum un rol central in politica la nivel inalt al UE incep sa paseasca pe scena principala si sa isi impuna punctul de vedere din ce in ce mai des. Pozitiile adoptate schimba directia europeana indiferent ca este vorba despre Rusia sau despre refugiati. Extinderea UE au adus aceste natiuni pe frontul de vest si ceea ce este interesant este ca Finlanda & co, prin iesirile la scena deschisa, neaga cateodata chiar valori fundamentale ale UE, indiferent ca este vorba despre imigranti sau despre solidaritate.

Nicaieri nu a fost mai clar decat in Finlanda ca Atena nu va scapa atat de usor. Timo Sioni este ministrul de Externe al Finlandei si membru in formatiunea populista de extrema dreapta Partidul Finlandezilor. Negocierile din partea Finlandei el le-a purtat si, inainte de summit-ul de la Bruxeles, Stoini a avut o remarca ce le-a starnit grecilor fiori:

De regula, cand cineva are datorii nu pune conditii. Mai degraba isi plateste datoriile

Pozitia finlandezilor rezida din principiile financiare ale acestei tari care intra in cel de-al patrulea an de recesiune. In plus, exista si un argument istoric: propriul succes. Finlanda s-a declarat stat independent in 1917 dupa zeci de ani de lupta si saracie cu sovieticii.

Astazi, Finlanda este considerata unul dintre cei mai putini corupti si cei mai responsabili membri ai UE din punct de vedere al fiscalitatii. In cei 98 de ani de la independenta, Finlanda si-a restituit pana la ultimul cent toti banii imprumutati de la SUA dupa Primul Razboi Mondial. Este o mandrie nationala cu care finlandezii se mandresc tot timpul cand au ocazia.

Sentimentul ca Grecia nu vrea sa faca tot ceea ce ii sta in putinta pentru a se salva ii infurie la culme pe finlandezi. Dorinta de a-i vedea pe greci iesind din zona euro este un mod in care Finlanda isi aasigura propria stabilitate in uniunea monetara care i-a oferit, pana acum, mai mult decat simple castiguri economice: indepartarea fata de Rusia.

La auzul vestii ca FMI-ul a intocmit un raport care solicita stergerea unei parti a datoriei Greciei, Juha Sipila, premierul Finlandei, a reactionat acid:

Este o distractie de care nu avem nevoie! Cel mai important lucru, acum, este sa oprim cresterea datoriei publice!

Pana la urma, Finlanda a achiesat ajutorului financiar acordat Greciei de tarile din zona euro. Parlamentul s-a reunit joi si a votat sustinerea negocierilor la capatul carora Grecia se va alege cu 90 de miliarde de euro pentru a-si salva economia de la dezastru cu toate ca, liderul Partidului Finlandez. Timo Soini, a catalogat cel de-al treilea bailout al Greciei “o politica imorala”.