Liderii tarilor din zona euro incearca in aceasta dupa-masa sa ajunga la o intelegere pentru a tine Grecia in uniunea monetara. Liderii celor 19 tari care folosesc moneda euro incearca ceea ce nu au reusit ministrii de finante intr-o zi si jumatate: intocmirea unui plan concret pentru salvarea Greciei.
Esecul ministrilor de finante de a gasi o cale comuna dupa 9 ore de negocieri avute loc sambata si alte cateva ore, duminica, indica faptul ca orice acord in privinta negocierilor cu Atena va fi o decizie politica ce se va baza pe ideea de unitate a Europei si nu o decizie economica. Francois Hollande, presedintele Frantei, a declarat inainte de inceperea discutiilor ca esecul unui compromis ar insemna ca “Europa este in retragere, ca Europa nu o mai ia inainte. Franta va face tot ceea ce ii sta in putinta pentru a se ajunge la un acord in aceasta seara.”
Miza este de a vedea daca Grecia va fi maine in zona euro, iar miza este Europa. Nu este vorba doar despre Grecia in aceasta ecuatie, ci decizia va marca daca mai avem o Europa sau nu
Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a fost mult mai sceptica si a apreciat ca discutiile vor fi extrem de dificile.
S-a pierdut cel mai puternic liant, adica increderea. Aceasta inseamna ca vom avea discutii la sange astazi si nu vom incheia un acord cu orice pret.
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a adoptat un ton mult mai conciliant atunci cand a ajuns la intalnire.
Sunt pregatit pentru un compromis onorabil. Il datoram poporului Europei. Vrem ca Europa sa ramana unita, nu divizata. Putem ajunge la un acord in aceasta seara daca toate partile implicate isi doresc acest lucru.
Jean Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene, a tinut in permanenta cateva punti active intre Grecia si creditorii zonei euro. La randul sau, a pus presiune pentru a se ajunge la un consens chiar in aceasta seara.
Voi lupta pana la ultima milisecunda pentru a ajunge la un acord si sper sa avem o intelegere cat mai repede!
Eurogrupul i-a cerut astazi Greciei masuri de austeritate mult mai severe decat cele adoptate vineri de Parlamentul elen. Atenei i se solicita largirea bazei de impozitare, diminuarea puterii pe care o au sindicatele si reforme si mai radicale privitor la TVA si la pensiile de stat.
Discutiile de astazi au inceput in baza unui draft de propuneri redactat de membrii Eurogrupului. Se pare ca Euclid Tsakalotos, ministrul de Finante al Greciei, ar fi fost de-acord cu toate mentiunile facute de ceilalti ministri de Finante ai zonei euro. Printre aceste masuri este inclusa si solicitarea Eurogrupului ca Grecia sa ajunga la un surplus primar de 3.5% in 2018, sa adopte masuri mai riguroase pentru a reglementa piata muncii precum si demararea cat mai rapida a privatizarii unor active ale statului.
Pe larg, lista solicitarilor Eurogrupului:
- Tinta surplusului primar trebuie sa fie de 3.5% din PIB pana in 2018
- Reforma sistemului de pensii si adoptarea unor politici care sa compenseze impactul fiscal al deciziei Curtii Constitutionale din 2012 care a respins precedenta reforma a pensiilor si implementarea clauzei “zeo deficit”
- Adoptarea tuturor recomandarilor facute de OECD in privinta pietei muncii, a comertului de duminica, a produselor farmaceutice si regimul proprietatii farmaciilor
- Privatizarea retelei de distributie a energiei electrice
- Revizuirea legislatiei care reglementeaza negocierea colectiva, si conedierile colective care sa fie in acord cu legislatia europeana pentru a sustine cresterea economica.
- Implementarea provizioanelor mentionate de Tratatul de Stabilitate, Coordonare si Guvernare in Uniunea Economica Monetara si adoptarea legislatiei necesare care sa faca functional Consiliul Fiscal
- Dezvoltarea unui program de privatizare la scara larga si imbunatatirea guvernantei.
- Amendarea sau compensarea legislatiei adoptata in 2015 care nu a fost in acord cu ceea ce institutiile europene au cerut
- Implementarea elementelor cheie ramase din programul de revizuire si ajustare economica ce au fost inghetate in decembrie 2014
