Preocuparile privind iesirea Greciei din zona euro au retrezit interesul pentru o zona obscura si necunoscuta publicului din lumea financiara. Este vorba despre sistemul de plati Target2.
Target2 este un mecanism complicat detinut de Banca Centrala Europeana si de bancile nationale – eurosistemul – care permite platile spre a fi distribuite intre tari. Este acronimul de la Trans-european Automated Real-time Gross settlement Express Transfer system. Daca Grecia intra in incapacitate de plata pe 20 iulie, Target2 va fi una dintre zonele sistemului financiar care va suferi o lovitura.
In esenta, Target2 este un proxi care urmareste fondurile de bani tranzactionate in uniunea monetara. Spre exemplu: un client cumpara din Grecia un produs din Germania. Banii trec prin bancile nationale de la banca celui care cumpara in contul vanzatorului. Din cauza faptului ca tot circuitul de bani trece prin bancile nationale, pentru un moment in timp, Banca Nationala a Greciei datoreaza bani Eurosistemului care, mai departe, trebuie sa trimita acesti bani Bundesbank-ului. Target2 restabileste, in timp, fluxul de bani si totul decurge de minune atata timp cat uniunea monetara ramane intacta.
La sfarsitul lui mai, pasivele Bancii Nationale a Greciei prin sistemul Target2 ajungeau la 100 de miliarde de euro, in timp ce creditul Germaniei era la 526 de miliarde de euro.
Cum a ajuns Grecia in aceasta situatie? In primul rand, pentru ca importa mai mult decat exporta. Iar pasivele reflecta retragerile masive de bani facute de populatia Greciei. Toti banii acestia sunt mutati din tara in banci mai sigure, cum sunt cele ale Germaniei. Astfel, ei au contribuit la surplusul Bundesbank-ului din sistemul Target2.
Din cauza retragerilor masive de bani, Grecia a trebuit sa apeleze la fondurile BCE. Programul de asistenta de creditare cu lichiditati in regim de urgenta a fost inghetat la 89 de miliarde de euro. Acesti bani se reflecta in pasivele din sistemul Target2, care au crescut rapid de la inceputul acestui an.
Se pune intrebarea: Ce se va intampla cu toate acele pasive din Target2, adica cu toti acei bani pe care Grecia ii datoreaza, daca tara paraseste zona euro sau sistemul bancar se face praf in cazul in care BCE nu il va mai finanta?
Raspuns: Nimeni nu stie!
Banca Centrala Europeana va intra pe un taram necunoscut pentru ca nu exista o infrastructura stabilita clar pentru situatia in care un membru al sau paraseste zona euro. Daca Grecia nu isi va achita nici aceste pasive de 100 de miliarde de euro, atunci pierderile rezultate vor fi impartite de bancile nationale ale zonei euro in conformitate cu proportia de capital cu care contribuie. Tinand cont de situatia actuala, Bundesbank-ul va pierde 27 de miliarde de euro, o suma care este cu mult mai mare fata de banii pe care Germania deja i-a cheltuit pe salvarea Greciei.
Deocamdata, nimeni nu a spus nimic despre eventualele pierderi din acest sistem pe care iesirea Greciei din zona euro le-ar provoca. Dar, pe masura ce ne vom apropia de 20 iulie, in mod sigur Bundesbank va ridica si aceasta problema.
1 comment
Target 2 este un mecanism de transfer in interiorul zonei monedei EURO, strict contabil, iar soldurile evidentiaza platile de bunuri si transferurile de capital in aceasta zona care sunt decontate prin intemediul BCE si refinantate la acest nivel.
Trebuie inteleasa corect semnificatia soldurilor din Target 2: ele reflecta faptul ca odata cu inceperea crizei, creditul interbancar aproape ca nu mai functioneaza, (soldurile s-ar fi inchis atunci prin acest mecanism), iar bancile din tarile in care se importa mult sau in care exista un flux negativ de capital se refinanteaza prin intermediul BCE, care la randul ei isi ia resursele de la bancile comerciale care plaseaza surplusul ce nu are intrebuintare in aceste conditii, (BCE nu creeaza lichiditate noua cu acest prilej), totul prin intermediul Bancilor Centrale ale tarilor respective. In clar, tarile cu sold negativ (Spania, Italia, Grecia, etc), au aproape un singur creditor pentru operatiunile curente, care este BCE, si care trebuie spus ca accepta astazi aproape orice fel de garantii.
Ce se intampla in caz de default? BCE pierde banii respectivi, pe care ii datoreaza insa Bancilor Centrale creditoare, la randul lor obligate fata de bancile comerciale creditoare. Ducand lucrurile la extrem, daca tot mecanismul se gripeaza, pierderea este transferata depunatorilor si investitorilor din aceste banci. Pentru ca, de fapt, BCE a dat indirect aceeasi bani pe care bancile nu mai voiau sa-i riste in creditele interbancare. Asadar, pierderea potentiala a bancilor germane este de 500 de miliarde de EUR, echivalenta soldurilor actuale ale Bundesbank in raporturile cu BCE.