fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Zona Euro

Cat va scoate din buzunar fiecare european pentru insolventa Greciei

Majoritatea tarilor din Centrul si Estul Europei care au strans cureaua in timpul crizei euro nu empatizeaza cu decizia grecilor de la referendum, care au respins intr-o proportie covarsitoare masurile de austeritate cerute de Troica in schimbul unui al treilea ajutor financiar. Un think tank de la Bruxelles a estimat ca fiecare european va pierde cate 600 de euro daca Grecia va ramane in incapacitate de plata si va iesi din zona euro.

Perspectiva de a contribui cu bani la salvarea Greciei si reducea datoriei pe care aceasta tara o are fata de creditori nemultumeste nu numai Parisul si Berlinul, ci si alte mari capitale ale Europei. Grecia a ajuns acolo unde nimeni nu a mai fost. Are o datorie publica ce depaseste 180% din PIB iar tara se afla la un pas sa nu mai beneficieze de nicio finantare europeana. Pentru a ajunge la o intelegere, guvernul Tsipras ar trebui sa-i convinga si pe polonezi, slovaci sau pe irlandezi, toti suferind de pe urma masurilor de austeritate impuse dupa izbucnirea crizei financiare.

Cele trei state liliputane din zona Baltica sunt simbolurile austeritatii. Lituania, Letonia si Estonia au fost inundate cu bani ieftini veniti dinspre bancile scandinave fapt care a condus catre o bula imobiliara. Atunci cand criza economica a lovit, sfatul FMI-ului a fost ca toate cele trei sa se decupleze de la euro si sa isi devalorizeze moneda. Raspunsul a fost unanim: nu! Cele trei tari si-au recastigat competitivitatea pe piata taind salariile si beneficiile sociale.

PIB-ul Letoniei s-a contractat cu 23% intre 2008 si 2010, aproape cu aceeasi viteza ca cel al Greciei. Cel al Letoniei s-a contractat cu 17% in timp ce Estonia a cunoscut o contractie de 13%. In loc sa strige dupa ajutor, Lituania s-a imprumutat de pe pietele de capital la o dobanda de peste 10%. Mai multi angajati din serviciul public s-a ales cu reducere salariala de o treime. Pensionarii s-au trezit cu pensia taiata. Letonia a beneficiat de un program de ajutor financiar in valoare de 7.5 miliarde de euro, dar a folosit doar 4.5 miliarde si a achitat imprumutul inainte de termen! PIB-ul Lituaniei este, acum, cu 21% mai mare decat a fost la inceputul crizei, cel al Estoniei este cu plus 20% iar Letonia are o crestere de 8%.

 


 

Dalia Grybauskaite, presedintele Lituaniei:

Guvernul grec, in loc sa le spuna oamenilor adevarul despre  ceea ce va urma si consecintele rezultatului de la referendum, i-au agitat impotriva reformelor care erau necesare pentru a stabiliza situatia financiara. Viitorul pentru populatia din  Grecia nu suna deloc bine.


 

 

Slovacia nu a fost afectata de criza atat de tare precum Tarile Baltice sau Grecia. Dar economia de tranzitie din anii ’90 a lasat urme adanci in societate. Slovacia a traversat lungul si sinuosul drum de la un stat disfunctional si putred de corupt sub conducerea premierului Vladimír Mečiar la una dintre economiile cu cea mai rapida crestere din UE. Si aceasta in conditiile in care si Slovacia a taiat taxe, a reevaluat pensiile si sistemul medical si a liberalizat economia.

Salvarea Greciei a starnit multa controversa in 2011 in sanul guvernului de la Bratislava. De-atunci, Slovacia a fost una dintre tarile care au impus foarte multe conditii grecilor in schimbul unui ajutor financiar. Slovacia este membru in Mecanismul European de Stabilitate si aceasta inseamna ca daca Grecia nu ajunge la o concluzie in privinta datorilor sale, atunci Slovacia ar putea sa piarda o parte din banii cu care a contribuit. Slovacia a trimis 1.5 miliarde de euro la Fondul European de Stabilitate si Facilitate Financiara si detine un volum similar si in Eurosistem. Totusi, impactul reesalonarii datoriei Greciei nu va avea un impact asupra finantelor de la Bratislava.

Irlanda ar putea sa contribuie cu 1 miliard de euro la programul financiar pentru Grecia in situatia in care aceasta tara va reusi sa isi securizeze cel de-al treilea bailout. Departamentul Finantelor a confirmat ca Irlanda va contribui cu 2% din costul oricarui bailout si ca guvernul Tsipras va cauta sa securizeze un program de asistenta financiara in valoare de 50 de miliarde de euro. Irlanda a contribuit la Mecanismul European de Stabilitate cu 1.4 miliarde de euro iar Grecia deja ii este datoare Irlandei cu 347 de milioane de euro.

Nu numai Irlanda a trecut prin dificultati financiare care au fost rezolvate prin impunerea de masuri de austeritate, ci si Spania si Portugalia. Astazi, cu toate ca au iesit din criza, toate cele trei tari enumerate au un PIB mai mic decat cel din 2008, inainte sa inceapa cosmarul economic.

Syriza a ajuns un etalon acum printre membrii celor de la Podemos sau cei din Sinn Fein, partid al carui lider, Gerry Adams, tocmai ce a laudat Grecia pentru decizia istorica de a lupta cu austeritatea. De frica unei reactii similare a celor din Podemos, ministrul de Finante al Spaniei, Luis de Guindos, a spus ca Grecia trebuie sa ramana in zona euro si ca Spania va negocia un al treilea acord financiar, insa a precizat ca mai important este ca aceasta tara sa se intoarca pe drumul de crestere economica si sa isi reduca datoriile. Acelasi mesaj l-a transmis si Enda Kenny, premierul Irlandei, care a anuntat ca Irlanda nu va sustine reducerea datoriei pentru Grecia.

Related posts

Cadoul de final de mandat al lui Mario Draghi: BCE reduce ratele dobânzilor și relansează programul de cumpărare de obligațiuni

Adelina Miron

Christine Lagarde anunță o schimbare importantă la Banca Centrală Europeană care îi privește pe toți contribuabilii europeni

Adelina Miron

Angela Merkel și finalul Epocii de Aur pentru economia germană. Ce ar însemna pentru Cancelar intrarea economiei în recesiune

Vlad Epurescu

Se află Germania pe drumul către recesiune?

Vlad Epurescu

Se gripează zona euro?

Vlad Epurescu

O lecție pentru România: cum și-a refăcut Grecia cel mai periculos drum național cu bani europeni

Vlad Epurescu

4 comments

avatar
Ctin July 8, 2015 at 9:28 am

Orice ban dat Greciei este peirdut pe vecie.
Chiar daca i se sterg toate datoriile, Grecia nu produce cat consuma si daca nu-si reduce consumul (adica austeritate) nu va putea trai niciodata
fara imprumuturi. Un cerc vicios pentru care cineva trebuie sa-si asume obligatia sa-l finanteze la nesfarsit?

Reply
avatar
dorina July 8, 2015 at 10:13 am

Dar chiar nu sunt de acord sa platim datoriile grecilor!Pe ale noastre,cind am fost in belea,le-a platit cineva?? NU!!!Ni s-au taiat veniturile,au crescut taxele..am strans din dintzi si am trecut peste asta.Nu am manifestat ,nu am refuzat planurile de ,,ajutor,, din afara,ca ei.Acum sa plateasca Tsipras,ca e mare in gura,,,

Reply
avatar
Gabi July 8, 2015 at 10:21 am

Banii imprumutati de greci au fost folositi SI pentru POMENI ELECTORALE de catre clasa politica. Nu cred ca vreun bancher sau oficial din UE le-a sugerat grecilor sa isi creasca salariile si pensiile cu banii primiti pana la nivelul salariilor si pensiilor din Germania ! Sau sa dea al 13-lea si al 14-lea salariu la bugetari ( cati bugetari romani primesc astfel de pomeni ?) Sau de ce un grec sa iasa cu pensie SPECIALA la 57 de ani iar un roman sa “traga” ca un prost (!) pana la 65 de ani pentru o amarata de pensie de trei-patru ori mai mica decat a grecului …Cred ca UE ar trebui sa ii lase pe greci in zona euro si sa ii finanteze doar la cota de avarie pana cand il vor inlatura ei insisi pe comunistul si “teparul” Tipras !…

Reply
avatar
Emil July 8, 2015 at 11:03 am

Ca grecii trebuie sa accepte austeritatea nu e nici un secret. Problema este insa in alta parte. Avem de a face, in numele asa-zisei solidaritati europene cu o etatizare a datoriilor. Aceeasi poveste criminala cu bail-out-uri. Bancile sau institutiile financiare care au dat credite de peste 400 miliarde nu au avut nici o jena sa dea bani si nici nu si-au calculat riscurile. Probabil ca au fost comisioane grase luat si de politicienii greci si de catre cei care au acceptat sa dea creditele fara nici o evaluare a riscurilor. Cum poti sa dai unei tari cu un GDP de cca 200 miliarde credite de 400 miliarde? Trebuie sa fii inconstient sau corupt. Pe urma prin bail-out – urile din 2010 si 2013 bancile si institutiile private si-au luat buna parte din bani inapoi dar, atentie datoria s-a mutat la Banca Centrala Europeana care are peste 180 miliarde euro din datoria Greciei. a intrebat cineva tarile membre euro daca sunt de acord sa se transfere datoria unor privati in datorie publica? De ce sa platim noi toti membrii UE pentru tampeniile bancilor si a institutiilor financiare si ale grecilor. Sa suporte (si sa dea faliment daca e cazul) bancile private care au dat bani Greciei cu nemiluita si fara nici o analiza!!! Iarasi platesc cei multi porcariile facute de bancheri? Uite de aia nu mai crede nimeni in UE si smecherii de la Bruxelles, si din ce in ce mai putini in Euro si banci si politicieni. Merkel si compania bruxeleza ar trebui trimisi la plimbare.

Reply

Leave a Comment

trusted online casino malaysia