Geopolitica este, in multe cazuri, mult mai importanta decat economia. Pe simplul argument economic, Grecia nu trebuia sa fie primita niciodata in Uniunea Europeana in 1981, daramite in zona euro, 20 de ani mai tarziu.
Vor rupe grecii servetelul pe care Churchill i l-a lasat lui Stalin?
In Noaptea Infamiei din 9 octombrie 1944, la Moscova avea loc impartirea lumii. Asteptandu-l pe premierul polonez, Churchill considera “ca este momentul potrivit pentru afaceri” si ii spune lui Stalin: “Hai sa aranjam treburile noastre in Balcani. In ceea ce priveste Marea Britanie si Rusia, ce ai spune dumneata sa aveti 90% predominare in Romania, noi sa avem 90% in Grecia, iar in Iugoslavia sa aiba fiecare 50%?”
Tinand cont de actiunile lui Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, oricat de dureros ar fi pentru Romania, este foarte util de contemplat la ce s-ar fi intamplat daca Stalin nu ar fi cedat Grecia celor din Vest la inceputul Razboiului Rece iar URSS s-ar fi ales si cu estul Europei. Daca Grecia ar fi fost in blocul comunist, Italia, spre exemplu, era intr-o permanenta amenintare si nu avea niciun cuvant de spus impotriva estului mediteranean si al Levantului.
La 71 de ani de la Noaptea Infamiei, populatia din Grecia este chemata la un referendum ale carui implicatii o face confuza. Acest referendum trezeste multe pasiuni si reactii la cald. Grecii se gandesc si stau in cumpana. A primi bani in continuare de la Troica inseamna adoptarea altor masuri de austeritate, un lucru cu care grecii sunt obisnuiti de ceva ani. A scapa de masurile de austeritate inseamna inclusiv iesirea din zona euro, un scenariu ale carui efecte sunt de nebanuit, dar pe care grecii l-ar incerca, numai ca sa scape de saracie. Ceea ce nu iau in calcul este ca lucrurile pot sa devina si mai proaste pentru Grecia.
Cat de mult conteaza pozitia geostrategica a Greciei
Dupa poporul grec, a doua victima a acestui referendum este teoria macroeconomica: o economie a Greciei facuta praf ar putea rupe moneda euro iar marele proiect european sa fie pozitionat pe un teren mult prea nesigur pentru a fi dus mai departe. Implicatiile geopolitice ale Grexitului, despre care am mai vorbit in acest articol <<De ce ramanerea Greciei in zona euro ar putea sa nu aiba nicio legatura cu banii>>, sunt aproape complet ignorate.
Zona Euro si Grecia ar putea divorta urat una de alta. Cu scandal, cu partaj, cu acuze si cu multa ura si resentimente. Grecia va ramane insa in Uniunea Europeana si in NATO, doua organizatii conduse dupa principiul consensului. Adica, o decizie este adoptata numai cu unanimitate.
Atat in UE cat si in NATO exista posibilitatea ca o Grecie necooperanta, in viitor, sa puna cele doua organizatii ca pe ace si sa impiedice adoptarea unor decizii cheie. Sa luam un exemplu: sanctiunile impuse Rusiei. Simtindu-se tradata de zona euro si de UE, Grecia a inceput sa o curteze pe Mama Rusie pe care a inceput sa o sustina logistic mai mult decat ar trebui. Un alt exemplu: UE negociaza cu SUA acest Parteneriat Transatlantic pentru Investitii si Schimburi Comerciale. Grecia, manata de o prietenie cu Rusia, ar putea sa depuna opozitie. Iar lista subiectelor care ar putea sa fie ingreunate de o opozitie a Greciei trec de la subventiile agricole la masurile care ar trebui adoptate pentru a se gestiona fluxul de imigranti veniti pe Marea Mediterana.
Daca economia Greciei o va lua si mai tare pe tobogan, efectele se vor resimti si in ceea ce priveste securitatea zonei. Un eventual guvern Tsipras ar fi mult mai putin doritor sa participe la operatiunile NATO, la alte proiecte umanitare, la operatiuni de salvare ale refugiatilor sau la alte eforturi de securitate. Grecia ocupa un loc foarte important in flancul mediteranean de est pe care NATO incearca din rasputeri sa nu il piarda.
Robert Kaplan:
Grecia este singura parte a Balcanilor care este accesibila pe mai multe cai navigabile. Uneste doua lumi europene, cea a Balcanilor si cea a Mediteranei. In timpul Razboiului Rece, SUA au folosit bazele militare din Grecia ca parte a politicii de izolare dusa impotriva URSS-ului. De-aceea, Turcia si Grecia au fost primite in NATO atat de devreme, pentru ca erau pivotii flancului din sud-est impotriva Uniunii Sovietice.
In primul rand, chinezii au inceput sa redezvolte Pireu, portul principal al Greciei. Ganditi-va la faptul urmator: China are proiecte de dezvoltare unul dupa altul in Oceanul Indian si in estul Mediteranei, inclusiv in Grecia. Asa ca asistam si la un maraton comercial al chinezilor.
Este absolut previzibil ca, daca Grecia va fi marginalizata in Uniunea Europeana, isi va cauta sustinerea in bratele Rusiei. Multi greci au o simpatie aparte pentru Rusia iar ambele natiuni sunt ortodoxe. Amintiti-va ca, in 1999, majoritatea grecilor s-au alaturat rusilor in favoarea sarbilor si impotriva Europei in timpul razboiului din Kosovo. Chiar si pozitia guvernului grec de la acea vreme a fost fara echivoc in favoarea Serbiei!
Daca Moscova ar putea sa asiste economic Atena, cu toate ca se confrunta cu propriile-i probleme, dar chiar si asa, cu un efort limitat, Grecia s-ar distanta considerabil de Europa de Vest. Un alt prieten al Greciei ar deveni Serbia, dar care are propriile-i probleme cu alti membri ai Uniunii din Balcani. Din Orientul Indepartat ar putea sa sara in ajutor China. In schimbul unei finantari considerabile, chinezii si-ar dori sa isi puna un picior strategic in aceasta poarta dintre Europa de Vest si Balcani.
Apartine Grecia Vestului?
In termeni politici si culturali, Grecia nu este ancorata in totalitate in Vest. Este vazuta ca un copil rebel al Bizantului si al despotismului otoman. Miscarea de independenta a Greciei de la jumatatea secolului 19 nu a avut nicio treaba cu libertatile politice, ci a fost o miscare etnica ce a avut la baza religia. Grecia nu a avut niciodata partide politice moderne ca cele de nivelul tarilor din Vestul sau chiar Centrul Europei.
Este greu de crezut, insa, ca Grecia va dori, sau va fi lasata, sa paraseasca UE si NATO, asa cum factiunea dura din Syriza isi doreste. Ar fi absurd tinand cont ca, fara spatele celor doua organizatii, Grecia este absolut descoperita in fata Turciei, un vechi adversar care, la Atena, da nastere la multa paranoia si conspiratie.
Oricare ar fi costul pe care platitorii de taxe ai UE l-ar achita in cazul unui faliment al statului grecesc, costul politic al Grexitului este de neimaginat.
1 comment
Parteneriatul transatlantic pentru Investitii si Schimburi Comerciale in forma discutata e pagubos pentru europeni, fie ca se opune Grecia, fie ca nu. Vine la pachet cu monopol american, OMG-uri, gaze de sist, legi extreme privind “proprietatea intelectuala” gen ACTA, PIPA, SOPA, transformarea Europei in vasal economic si automat politic al SUA in mai mare masura decat astazi.
Interventia din Kosovo a dechis o cutie a Pandorei de pe urma careia suferim si azi (infloreste separatismul din Catalunia in Crimeea, trecand prin Harcov), bine a facut Grecia ca s-a opus. Trebuia sa o faca toata Europa, spre binele ei.
“Marele proiect European” e pe o cale gresita, care duce la un neoURSS birocratic, ineficient si antidemocratic, trebuie reformat din temelii, sa se intoarca la valorile din anii 80, cand era o structura echilibrata, democratica si care functiona exceptional, bazat pe state suverane care colaborau strans si respectau regulile democratiei.
Fluxurile de imigranti venite pe Marea Mediterana trebuie oprite, spre binele Europei, nu “gestionate”.
Sanctiunile impotriva Rusiei slujesc in primul rand interesele americane, Europa are mult de pierdut de aici, dupa ce ca si asa e in stagnare economica. Cum ar avea si in caz de razboi cu Rusia, fiindca in special pe teritoriul european s-ar desfasura ostilitatile. Politica americana aici e de a impusca doi iepuri dintr-o lovitura, a slabi concomitent si Europa, si Rusia, pentru a le domina ulterior.