Ministrii de finante ai zonei euro au declarat la unisonn dupa summit-ul ce a avut loc astazi, la Bruxelles, ca refuza sa intre in alte negocieri cu Grecia pe marginea termenilor ajutorului financiar de care are parte. In acest timp, bancomatele din Atena au fost luate cu asalt de cetatenii greci care se tem ca sistemul financiar elen se va topi.
Ministrii de finante care au venit la intalnirea ce a avut loc la Bruxelles au pus tunurile pe Yanis Varoufakis pentru a explica decizia guvernului de la Atena care doreste organizarea unui referendum in privinta conditiilor care greveaza creditarea internationala a Greciei. A fost cea de-a cincea intalnire din ultima saptamana pe tema salvarii Greciei. In conditiile in care referendumul va avea loc pe 5 iulie, exista mari indoieli ca Grecia va rezista pana atunci din punct de vedere financiar.
Sunt foarte mici sanse ca majoritatea bancilor sa isi mai deschida birourile luni dimineata dupa ce astazi populatia a stat la coada pentru a-si ridica banii din bancomate. Daca BCE nu va mai pompa bani pentru ultima oara in sistemul bancar grecesc, de acesta se va alege praful. Wolfgang Schauble, ministrul de finante al Germaniei, a spus despre guvernul de la Atena ca a renuntat unilateral la orice negociere.
Wolfgang Schauble:
Astazi chiar ne doream sa avem o negociere decisiva si sa fie o pozitie unitara intre Eurogrup si Grecia. Nu mai avem nicio baza pentru negocieri. Grecia este mereu surprinzatoare, unii ar spune ca ar mai fi sanse, dar, onest vorbind, niciunul dintre colegii mei cu care am discutat nu mai vede nicio posibilitate de salvare.
Asadar, discutiile de la Bruxelles s-au axat pe oferta de ajutor financiar a creditorilor, daca este cazul sau nu ca asistenta financiara sa fie prelungita si pe planurile de contingenta in cazul in care Grecia va intra in incapacitate de plata.
Dupa luni intregi de confuzie si de indecizie in privinta datoriei Greciei, momentul decisiv se apropie cu pasi repezi. Referendumul ce va avea loc pe 5 iulie si care a fost anuntat de Alexis Tsipras ar putea aduce un deznodamant final. Totusi, Grecia nu va putea supravietui pana duminica viitoare fara ajutor financiar. Populatia face cozi la ATM-uri iar faptul ca cetatenii eleni vor fi pusi in fata raului cel mai mic, in cabina de vot, arata cat de catastrofal a fost managementul politic de la Atena.
La un moment dat, referendumul parea a avea sens. Ideea unui plebiscit era aceea de a-i determina pe creditori sa isi mai domoleasca pretentiile si sa aduca pe masa negocierilor o relaxare a datoriei. Un targ de acest gen l-ar fi adus pe Tsipras in postura de a clama o mica victorie si i-ar fi permis sa ceara populatiei sa sustina acest acord. In schimb, credibilitatea sa ar fi fost si mai puternica.
Atunci cand alegatorii greci amenintau ca vor respinge programul de ajutor financiar la alegerile din iunie 2012, guvernul german a fost cuprins de scepticism. Nimeni nu prea mai voia sa mentina Grecia in zona euro. Nimeni nu credea ca merita nici deranjul si nici banii pusi in joc.
Asadar, oficialii zonei euro au efectuat la vremea aceea un drum la Berlin pentru a-i informa pe Angela Merkel si pe Wolfgang Schauble despre pretul pe care UE il va achita daca Grecia va iesi din uniunea monetara europeana. La vremea respectiva, costul unui Grexit era mult mai mare decat cel al mentinerii Atenei in zona euro. Analiza a ridicat numeroase semne de intrebare la Berlin si i-a motivat pe oficialii nemti sa se lupte pentru ca Grecia sa nu paraseasca zona euro.
La trei ani distanta, calculele s-au schimbat. Iesirea Greciei din zona euro ar fi scumpa si probematica, insa puterile din zona euro considera ca eventualele consecinte ar fi suportate numai de Grecia. Oficialii se intreaba, insa, si despre costul mai putin evaluabil al iesirii Greciei: daca Atena pleaca, ce se va intampla cu proiectul de integrare europeana?
Guvernele din zona euro, prin imprumuturile acordate Atenei via Banca Centrala Europeana, au preluat o parte din expunerea pe care sectorul privat o avea la criza datoriei suverane a Greciei. O parte din acea expunere pur si simplu a disparut pentru ca economia Greciei a intrat la apa. Intrarea Greciei in incapacitate de plata si iesirea tarii din zona euro ar insemna ca tarile care au creditat Atena nu isi vor mai vedea niciodata banii imprumutati. Insa guvernele acestor tari se vor descurca mai bine cu aceasta gaura decat daca consecintele intrarii Greciei in incapacitate de plata erau suportate de banci si de companii.
Creditorii nu au mers dupa fenta guvernului de la Atena. Tsipras le-a atacat oferta iar Grecia, mai mult ca sigur, va spune pas. Pe 5 iulie, elenii vor trebui sa aleaga intre un angajament care le va inrautati nivelul de trai sau intre faliment, iesirea din zona euro, scandal politic si convulsii economice. Daca populatia va merge pe mana creditorilor, ar fi o capitulare umilitoare si care nu va repara economia Greciei.
Aici sunt multi de “daca”. Daca populatia era chemata la urne pentru a sustine o intelegere acceptata de guvernul Tsipras ar fi ridicat presiunea care apasa pe sistemul bancar al tarii. O alegere opusa a ceea ce vrea guvernul de la Atena ar insemna un intreg balamuc. Daca bancile isi vor deschide luni birourile, atunci vom asista la scene pe care le-am vazut in imagini de colectie din timpul Marii Depresiuni a anilor 1929 – 1933.
Inainte de referendum, Grecia va fi cu un picior in afara zonei euro. In functie de vot, Tsipras ar putea ajunge sa demisioneze iar Grecia va fi lasata fara guvern. Oricare ar fi rezultatul de duminica viitoare, moneda euro se va zdruncina teribil. Si euro va fi si mai vulnerabil atunci cand o noua criza va lovi. Este un dezastru ce se va repeta si care putea fi preintampinat.
