In cazul in care Grecia nu isi va achita pana marti datoria de 1,7 miliarde de dolari pe care o datoreaza FMI-ului, Atena nu va intra in incapacitate de plata, ci va avea statutul de “restantier” fata de FMI. Este o nuanta care da o noua perspectiva asupra situatiei in care se afla Grecia.
Exista o mare diferenta intre a nu achita o datorie catre investitorii in titluri de stat si catre o institutie precum FMI-ul. In baza regulilor acestei institutii, tarile care nu isi platesc datoriile la scadenta sunt declarate “scadente” si nu “insolvente”. FMI-ul planuieste sa nu renunte la acest termen si sa nu il inlocuiasca cu “insolvent”. Toate cele trei mari companii care masoara ratingul de tara au declarat la unison ca daca Grecia nu isi va achita datoria catre FMI nu inseamna ca tara va intra in incapacitate de plata.
Practic, consecintele pentru Grecia vor fi temporare si limitate pe masura ce natiunea ramane in discutii cu creditorii pentru un acord. Pe de alta parte, reputatia FMI-ului ca si creditor de ultima instanta va fi facuta praf, pentru ca ii va fi greu fondului sa mai sustina alte ajutoare financiare in viitorul apropiat. Daca Grecia nu va plati catre FMI, atunci va intra intr-un club select de tari precum Zimbabwe, Somalia si Sudan. Toate trei au o datorie cumulata de 1,8 miliarde de dolari catre FMI.
Sa spunem ca Grecia nu isi respecta scadenta si nu ii plateste FMI-ului. Asta nu inseamna ca se va declansa un val de intrari in incapacitate de plata pe alte imprumuturi oferite de creditorii oficiali ai tarii sau fata de datoria detinuta de investitorii privati. Intrata in zona tarilor “scadente” sau “restante” si nu a celor in “incapacitate de plata”, Grecia va avea putine stimulente ca sa ii plateasca inapoi FMI-ului. Cei 26 de miliarde de dolari pe care Grecia trebuie sa ii achite inseamna de patru ori mai mult decat totalul fondurilor restante din istoria FMI-ului. Graficul de plati al Greciei se desfasoara pana in 2030.
Daca Grecia va fi restanta fata de FMI, credibilitatea institutiei va fi serios pusa la indoiala mai ales printre tarile din pietele emergente, precum China sau India, mai ales ca FMI-ul a investit mult in India pentru a mentine tara pe linia de plutire.
In cazul in care Grecia nu isi onoreaza datoriile, FMI-ul are o procedura absolut greoaie si naiva prin care poate sa constranga Atena ca sa isi achite datoriile, nemaifiind actualizata de pe vremea cand finantele si banii nu se faceau la secunda. Pentru ca FMI-ul nu vrea sa inchida de tot usa in nas unui debitor, chiar daca a fost rau-platnic. Concret, procedura este urmatoarea:
- FMI-ul trimite o notificare prin care ii solicita tarii rau-platnice sa isi achite datoria; pana cand Grecia nu isi achita datoria, ea nu va mai fi eligibila pentru o alta finantare
- dupa doua saptamani, managementul FMI-ului il contacteaza pe guvernatorul Bancii Nationale sau pe ministrul de Finante facand o alta solicitare pentru achitarea datoriei
- dupa o luna, Christine Lagarde va fi obligata sa notifice conducerea executiva a FMI-ului ca Grecia nu si-a respectat obligatia de plata
- dupa 3 luni de zile, FMI-ul publica o declaratie factuala pe propriul website
- abia dupa 2 ani, FMI-ul poate sa initieze demersurile pentru a forta Grecia sa isi piarda calitatea de membru al FMI
Problema cea mai mare o reprezinta, insa, cele 3,5 miliarde de euro pe care BCE ii detine sub forma de titluri de stat si a caror maturitate expira pe 20 iulie. Daca Grecia nu achita acesti bani, atunci BCE ar putea sa inchida robinetul la banii pe care ii ofera Atenei sub forma de lichiditati in regim de urgenta pentru bancile elene. Practic, dupa FMI, BCE ar fi a doua institutie a carei reputatie va fi afectata.
