Termenele limita vor veni si vor trece, dar Grecia va semna in ultima instanta un acord similar cu pretentiile cerute de creditorii sai. Vestea buna este aceea ca iesirea din zona euro are un pret mare pentru Grecia. Cel mai bun scenariu este cel in care ambele parti ajung la o intelegere la masa tratativelor.
Chiar daca premierul Alexis Tsipras, pentru a evita intrarea in incapacitate de plata a tarii, se va supune oricaror cereri pe care creditorii Greciei le vor face si isi va tine unit partidul si va ramane si la guvernare, Grecia are de parcurs un drum extrem de sinous pana cand sa ajunga la o crestere economica sustenabila. Leguitorii europeni erau bombardati de semnale saptamana trecuta ca timpul Greciei se scurge implacabil si un deznodamant nefavorabil ar insemna iesirea din zona euro si incapacitatea de plata.
Donald Tusk, presedintele Consiliului European, a spus ca “este foarte aproape ziua in care cine va va spune <<stop joc>>.” Dar acea zi nu este chiar atat de aproape precum credem. Exista semnale ca in aceasta saptamana, joi, Tsipras isi va pune semnatura pe linia punctata a intelegerii cu creditorii sai la intalnirea Eurogrupului. Este un dedline artificial care ar putea sa treaca ca oricare alte dedline-uri artificiale fara a se ajunge la o intelegere.
Dedline-ul adevarat al Greciei este acela in care va ramane fara bani. Tinand cont ca guvernul de la Atena a tinut sa isi cumuleze ratele de la FMI pentru a le plati pe toate la sfarsitul lunii si ca programul de ajutor financiar primit de Grecia se termina la 30 iunie, o intelegere cu creditorii Atenei trebuie sa fie ratificata si de Parlamentul acestei tari. Inainte de aceasta data este foarte greu de crezut ca cele doua parti vor ajunge la vreo intelegere.
Sunt doua motive de optimism.
- Peste 80% din populatia Greciei vrea sa ramana in zona euro. Guvernul grec nu are niciun mandat pentru a conduce tara catre un Grexit.
- In timp ce majoritatea guvernului german si-a pierdut rabdarea cu Grecia, cancelarul Angela Merkel inca ramane pe pozitie, in linii mari. Angela Merkel este cheia acestei situatii. Protejata lui Helmuth Kohl, unul dintre arhitectii Tratatului de la Maastricht, nu vrea sa isi lege mostenirea pe care o va lasa in urma ei cu dezmembrarea zonei euro.
Atunci cand o intelegere va fi parafata, acest moment va reprezenta ca s-a ajuns la un acord in care termenii pe care Angela Merkel, Francois Hollande, Mario Draghi si Jean-Claude Juncker i-au setat la un sumit ce a avut loc la Berlin, pe 2 iunie. Dupa luni intregi de tergiversari, cei patru lideri ai Uniunii Europene au decis ca guvernul Tsipras a fost incapabil sa elaboreze un program de reforma credibil, astfel ca s-au decis sa il intocmeasca singuri.
Guvernul grec a respins toate propunerile care au fost insotite de ultimatumuri desi are foarte mic spatiul de manevra. Spre exemplu, daca Grecia refuza o masura de austeritate trebuie sa faca ajustarile fiscale adoptand o alta masura.
Sunt cateva puncte cheie intre Grecia si creditorii sai, inclusiv tintele privind surplusul primat pentru 2018, reforma TVA-ului, tintele de privatizare, reforma pietei muncii si reforma sistemului de pensii. Toate aceste probleme au legatura cu dinamica fiscala a Greciei si cu sustenabilitatea datoriei.
Cel mai roz scenariu este cel in care Grecia si creditorii sai ajung la un compromis, undeva intre dorintele Atenei si cererile acestora. Dar chiar si acest efort va necesita ajustari financiare pentru Grecia, incluzand aici reducerea cheltuielilor publice si cresterea taxelor. Toate acestea se vor rasfrange asupra economiei si ii vor ingreuna perspectivele de crestere economica. Oricum, economia Greciei s-a contractat cu 25% de la inceputul crizei economice si a inceput sa se contracte din nou la inceputul primului trimestru din 2015.
Reforma sistemului de pensii este chestiunea cea mai complicata din cadrul negocierilor. Conform guvernului Tsipras, Troica a cerut ca Grecia sa reduca EKAS, fondul de pensii alocat celor care au avut venituri mici.
Un sondaj recent a scos in evidenta ca 52% din gospodariile din Grecia au declarat ca principalele lor surse de venit sunt pensiile si ajutoarele sociale. Si acest lucru nu din cauza ca populatia se joaca cu sistemul la scara larga ci pentru ca multi greci someri nu se pot incadra pentru ajutoarele sociale. Daca pensiile si ajutoarele sociale vor fi reduse in continuare, o groaza de gospodarii din Grecia vor suferi o adevarata lovitura financiara in conditiile in care economia va continua sa se contracteze. Orice versiune a unei intelegeri de acest gen va fi dureroasa pentru Grecia daca nu include si o amanare de plati.
Daca nu se va ajunge la o intelegere pana pe 30 iunie, Grecia va intra in incapacitate de plata fata de datoria pe care o are la FMI. In absenta unei intelegeri urgente – si, in mod sigur, va fi foarte putina bunavointa din partea creditorilor in acel punct -, Grecia va rata si o transa din datoria pe care o are catre Banca Centrala Europeana, scadenta fiind pe 20 iulie.
BCE nu va putea sa faca uz de programul prin care acorda lichiditati in caz de urgenta daca Grecia nu este intr-un program de ajutor financiar. BCE a tinut la suprafata sistemul bancar elen inca de la alegerile din ianuarie, acoperind, in esenta, diferentele din bilanturile bancilor lasate de depozitele retrase de populatie. Logica BCE-ului este urmatoarea: bancile grecesti sunt solvente si pot sa fie sustinute prin programul de acordare de lichiditati in situatii de urgenta deoarece guvernul a garantat o mare parte din banii pe care bancile i-au primit in schimbul lichiditatilor. Daca guvernul grec nu mai este intr-un program de ajutor financiar, garantia suverana nu mai are nicio valoare. BCE nu va putea sa mai clameze ca bancile elene sunt solvabile si vor intrerupe asistenta financiara a Greciei odata ce ajutorul financiar dat de Troica va expira la 30 iunie. Guvernul Tsipras va impune controlul pe capital in detrimentul performantei economice a Greciei.
Avand impuse controale pe capital, o economie care se contracta si care nu are perspective pentru asistenta financiara externa, Grecia va fi fortata sa isi emita propria moneda pentru a plati salariile din sistemul public. Multi leguitori si investitori au impresua ca Grecia a fost inconjurata de un gard electric si ca o iesire din zona euro va fi gestionabila. Este o mare eroare. BCE va putea sa acopere numai o parte din pierderile unei intrari in incapacitate de plata a acestei tari. Acest lucru va deveni o adevarata problema atunci cand zona euro va avea o recesiune ciclica si Italia, in special, va intra in necazuri financiare. Un Grexit ar putea bate clopotele pentru uniunea monetara europeana.
