Grecia a esuat in tentativa sa de a securiza o injectie rapida de cash din partea fondului de salvare al zonei euro. Ministrii de Finante ai tarilor membre uniunii monetare au convenit ca Grecia nu avea niciun drept sa puna mana pe acest ajutor financiar.
Guvernul condus de Alexis Tsipras a incercat sa renegocieze termenii unui ajutor financiar in valoare de 240 de miliarde de euro pe care l-a primit in anul 2010 in schimbul impunerii unor masuri de austeritate draconice. In timpul campaniei electorale, Tsipras si al sau partid socialist Syriza s-au angajat sa inlature masurile de austeritate, castigand, in acest fel, simpatia electoratului.
Masurile de austeritate impuse in 2010 au constat in cresterea taxelor, in taieri salariale si alte cheltuieli bugetare. Insa Grecia nu a parcurs nici macar jumatate din drumul la care s-a angajat pentru ajutorul financiar convenit. Anul acesta, pe 20 februarie, s-a consemnat singurul pas in tentativa de a extinde programul de ajutor financiar al Greciei pe o perioada de patru luni, la o intalnire intre Yanis Varoufakis, ministrul de Finante elen, Wolfgang Schäuble, ministrul de Finante german, Christine Lagarde, seful FMI si presedintele Eurogroupului Jeroen Dijsselbloem.
Luni, Alexis Tsipras s-a pozat langa Angela Merkel la capatul unei intalniri maraton. Premierul grec a cerut reparatii de razboi dupa atrocitatile naziste comise in Grecia. “Este o chestiune morala”, a spus Tsipras. Este pentru prima data cand un lider strain a formulat aceasta cerere chiar la Berlin, dupa reunificarea Germaniei! Merkel a parut, evident, iritata. “In opinia guvernului german, aceasta chestiune a reparatiilor de razboi este incheiata atat legal cat si politic.”
Dar, dupa doua luni pierdute, premierul Alexis Tsipras pare ca, in sfarsit, si-a dat seama ca aceasta cursa de a prinde cecuri in alb a fost zadarnica. Urmatoarele zile vor clarifica daca exista vreun plan realist pentru ca elenii sa ramana in zona euro. Ce este bine de stiut este ca guvernele celor 19 state din uniunea monetara s-au saturat ca zona euro sa functioneze ca un sistem permanent de transfer bancar, cu creditori permanenti si debitori permanenti.
Alexis Tsipras sustine ca programul de ajutor financiar a esuat si de-aceea trebuie sa elimine masurile de austeritate. Insa scopul acestui program nu a fost acela de a le garanta cetatenilor greci un anumit standard de viata. Scopul era ca Grecia sa aiba din nou acces la pietele de capital si sa se repuna pe picioare. Pe acest fundament, programul a fost o reusita: Grecia, anul trecut, a reusit sa emita titluri de stat iar bancile grecesti au putut sa emita actiuni.
Grecia, odata avand acces la pietele financiare, era vazuta de specialistii financiari ca tara cu una dintre cele mai rapide cresteri economice in anii urmatori in conditiile in care somajul dadea semne ca ar fi inceput sa scada. Ceasul ticaie pentru Tsipras. Daca nu va oferi un plan sanatos si serios de reforme economice, pe 9 aprilie va trebui sa scoata, nu se stie de unde, aproape 420 de milioane de euro pentru a achita o rata catre FMI. Daca Grecia nu va plati, atunci, tara va aluneca pe o spirala care nu se stie unde va duce.
Practic, Grecia nu va mai fi in stare sa plateasca salariile din sistemul bugetar, pensiile si alte datorii. Economia s-ar face praf si va incepe sarabanda retragerii de capital din banci. Guvernul elen va ajunge inclusiv in situatia in care sa emita o noua moneda nationala care sa circule in paralel cu euro.
Daca Grecia va incepe sa isi implementeze reformele promise de Tsipras, Troica a asigurat ca va da drumul la bani imediat. In plus, Comisia Europeana a anuntat ca va oferi suport juridic si tehnic pentru a ajuta Atena sa deblocheze fonduri structurale in valoare de 2 miliarde de euro, fonduri de care nu s-a atins niciodata din cauza deficientelor din administratia publica.
Situatia Greciei sta in felul urmator: si acum si in viitorul apropiat va ramane dependenta ca de aer de imprumuturi. Este dat ca si sigur ca, in luna iunie, atunci cand va expira actualul imprumut, Grecia va trebui sa puna mana pe un al treilea ajutor financiar. Grecia trebuie sa aiba permanent, de-acum incolo, acces la pietele de capital pentru a-si tine bancile cu capul de-asupra apei. Sistemul bancar elen trebuie sa adune imediat bani de pe pietele de capital pentru a astupa gaurile produse de actuala criza.
Grecia depinde si de Banca Centrala Europeana care, in calitate de unic supraveghetor bancar, ar trebui sa continue sa le permita bancilor elene sa se bazeze pe creditele fiscale amanate. Asta ar insemna ca BCE sa arunce la gunoi ideea de a forma o uniune bancara si sa rupa legatura dintre banci si datoriile suverane.
In plus, Tsipras nu va putea conta nici pe 10 miliade de euro ramasi din ajutorul financiar oferit pentru sistemul bancar ca sa astupe niste gauri de moment. Conform regulilor UE, banii publici sunt folositi pentru a recapitaliza bancile dupa ce creditorii au fost platiti.
