Efectele nebanuite asupra Gazprom si Rosneft dupa decizia Curtii de Arbitraj de la Haga in cazul Yukos

Actionarii de la Yukos, pusi sub asediu in timpul regimului Putin, vor trebui sa fie despagubiti de Kremlin cu nu mai putin de 50 de miliarde de dolari. Yukos a fost detinuta de Mihail Khodorkovsky, odata cel mai bogat oligarh al Rusiei, intemnitat in timpul primului mandat al lui Vladimir Putin in calitate de presedinte al Federatiei Ruse.

Investigand acuzatiile la adresa autoritatilor ruse care au supus Yukos la un atac politic concertat, Curtea de Arbitraj de la Haga a decis ca un grup de actionari ai lui Yukos sa primeasca mai mult decat tot fondul pus deoparte de Moscova pentru a acoperi gaurile din buget. Rusia, a carei economii este pe marginea prapastiei la fundul careia se gaseste recesiunea, a anuntat ca va depune apel fata de decizia data de tribunalul olandez, care judeca dispute comerciale private. Rusia considera ca decizia este intemeiata pe o decizie politica, facand referire la disputa Moscovei cu Vestul pe tema Ucrainei.

Avocati independenti, contactati de Reuters, au afirmat ca va fi dificil pentru actionarii grupului GML, care au solicitat 114 miliarde de dolari, sa isi recupereze banii pe care Kremlinul i-a retinut atunci cand a pus mana pe Yukos, acum zece ani. In timpul primului mandat al lui Vladimir Putin, acesta a nationalizat Yukos si l-a intemnitat pe Mihail Khodorkovsky pentru ca l-a criticat. A fost primul mesaj dur pe care Kremlinul l-a dat oligarhilor: „Stati departe de politica!” Pentru ca actionarii sa isi primeasca banii, acestia trebuie sa initieze procese in toate instantele care pot sa actioneze impotriva companiilor de stat ale Rusiei si pe care sa le oblige sa achite sumele despagubitoare reclamantilor.

Suma este una record, de 20 de ori mai mare fata de ultima decizie majora de acest gen a unei curti de arbitraj. Tribunalul a mai hotarat ca decizia Rusiei de a nationaliza Yukos si de a-l intemnita pe Mihail Khodorkovsky a avut numai fundamente politice. Prin intermediul creantelor fiscale umflate, Yukos, pe vremea aceea cea mai mare companie petroliera a Rusiei, a fost distrusa bucatica cu bucatica, activele sale fiind transferate unei companii controlate de stat si care era cel mai mare competitor al lui Yukos. Este vorba despre Rosfnet!

Decizia Curtii Permanente de Arbitraj de la Haga a fost luata in unanimitate de cei trei judecatori. Stephen Schwebel, unul dintre ei, a fost presedintele Curtii Internationale de Justitie si a fost numit chiar de Rusia in scaunul de la Haga.

Relatiile deteriorate cu Vestul vor determina Moscova sa nu plateasca despagubirile care valoreaza 2,5% din productia economica. Interesant este ca, acum sase luni, Rusia era foarte interesata sa faca parte din cluburi internationale precum Organizatia Economica pentru Cooperare si Dezvoltare dar, pe masura ce criza din Ucraina s-a inrautatit, se pare ca Moscova nu mai este foarte interesata de reputatia sa internationala.

Desi Rusia nu va putea sa depuna apel impotriva acestei decizii, Moscova a declarat ca va depune toate diligentele si va urmari toate caile legale pentru a incerca sa obtina o alta intelegere. Argumentul sau este sa combata intr-o instanta olandeza ca decizia de a nationaliza Yukos nu s-a facut in baza Tratatului pentru Carta Energiei, adica in baza acordului ce reglementeaza afacerile cu energie transfrontaliere si pe care Rusia l-a semnat dar niciodata nu l-a ratificat ba, mai mult, s-a retras din el in 2009.

Decizia Curtii Permanente de Arbitraj de la Haga ii da dureri de cap si mai mari lui Vladimir Putin, care este incoltit de SUA si de UE cu tot felul de sanctiuni si embargouri economice. Aceasta suma va trebui sa fie achitata pana la mijlocul lunii ianuarie. Altfel celor 50 de miliarde de dolari li se vor adauga penalitati. Posibilitatea unui apel la o Curte in Olanda este imposibila din cauza unor problem “tehnice”.

Hotararea de la Haga va avea efecte dezastruoase asupra Rosneft si OAO Gazprom. Cele doua companii vor fi tinta actionarilor intrucat, aceste doua companii de stat, au fost principalii beneficiari ai activelor expropriate de la Yukos. Ambele companii au scazut cu 3% la Bursa de la Moscova. Culmea este ca Mikhail Khodorkovsky nu face parte de pe lista celor care vor fi despagubiti. Daca Rosneft s-a ales cu majoritatea activelor de la Yukos, Gazpromul a cumparat activele de gaze naturale ale lui Yukos si pe care Eni SpA si Enel SpA le-a castigat la o licitatie in 2007.

Mikhail Khodorkovsky, odata cel mai bogat om al Rusiei cu o avere de 15 miliarde de dolari, a fost eliberat in decembrie gratie unei amnistieri dupa ce a stat zece ani in puscarie. Mikhail Khodorkovsky a sustinut ca Putin s-a razbunat pe el intrucat a finantat partidele de opozitie din Rusia. Khodorkovsky a sustinut ca nu va lua niciun leu din aceste despagubiri intrucat si-a transferat partea din Yukos lui Leonid Nevzlin, partenerul sau, pentru a proteja compania ce devenise o tinta a tribunalelor rusesti. Ceilalti actionari care vor fi despagubiti sunt Platon Lebedev, Mikhail Brudno, Vladimir Dubov si Vasily Shakhnovsky.

Reclamantii Yukos vor avea dreptul sa se adreseze la orice curte de arbitraj din 100 de tari in baza Conventiei de la New York din 1958 pentru a pune in aplicare hotararea. Curtea Europeana a Drepturilor Omului va hotari si asupra unei cereri de 38 de miliarde de dolari “doar pentru satisfactie” inaintata de fostii manageri de la Yukos!