Compania Mississippi, condusa de John Law, a produs prima mare bula economica si a provocat criza din 1719.
Povestea scotianului John Law este remarcabila. Fiu de bancher, Law avea sa ii mosteneasca averea tatalui sau pe care a risipit-o repede la jocuri de noroc si la diverse petreceri. I-a placut sa traiasca bine, fara nicio grija, dar a ajuns la inchisoare. In 1694 avea sa isi omoare din dragoste un rival in Londra, dar a scapat de temnita, mituind gardienii.
Asa ca Law a ajuns inapoi in Scotia. In fata Parlamentului scotian, Law avea sa isi prezinte o teorie economica prin care Law propunea infiintarea unei banci centrale care sa emita bani de hartie neconvertibili si care sa fie gajati cu teritoriul tarii. Aceasta banca ar fi urmat sa fie condusa de insusi Law, dar, evident, propunerea i-a fost respinsa. In opinia lui Law, banii la care natiunea ar fi avut acces ar fi fost folositi in scopul dezvoltarii industriale si pentru a crea locuri de munca. Inflatia de bani care ar fi fost pe piata nu ar fi ridicat preturile, ci ar fi condus catre stabilitate si valoare.
Modelul economic al olandezilor era un ideal pentru Law. Acestia se bucurau din plin de o inflatie de bani metalici. Propunerea lui Law era sa introduca banii de hartie in circulatie, ca si contrapondere la succesul olandez. Productia ridicata si exporturile pe masura facusera din olandezi o natiune prospera si, datorita acestui fapt, exista o masa monetara indestulatoare pentru populatie, asa incat sa prospere si nu sa cada intr-o criza a circulatiei monetare.
Lui Law i-au trebuit zece ani pana cand a reusit sa convinga prima natiune cu teoriile sale. A fost Franta. Astfel ca, in 1716, Ducele de Orleans l-a numit pe Law in fruntea Bancii Centrale, care avea monopol in emiterea de bani de hartie in Franta. In scurt timp, banca si-a schimbat denumirea, devenind Banque Royale.
Profitand de schema sa financiara, pardon!, de teoria sa, Law s-a apucat imediat de treaba. A scos monedele de argint din circulatie si a inceput sa finanteze o datorie guvernamentala uriasa. Dar trei sferturi din capitalul bancii era format din bancnote guvernamentale si din note de acceptanta.
Mai mult, Royal Banque a cumparat in 1717 Compania Mississippi, pentru a-i ajuta pe colonistii francezi sa cumpere pamant in Louisiana. In acelasi an, Compania Mississippi a absorbit o serie de alte companii rivale, schimbandu-si denumirea in Compagnie Perpetuelle des Indies. Practic, se ajunsese ca in 1719, Law sa controleze societati comerciale, monetaria nationala, banca nationala, intreaga datorie de stat a Frantei si o parte din Louisiana.
Speculatiile pe actiunile Companiei Mississipi o luasera razna in 1719. Pretul unei actiuni crescuse de la 500 de livre la 10.000. Popularitatea companiei si mirajul de a coloniza Louisiana au fost atat de mari, incat Banca Centrala nu a mai putut emite atatea bancnote pe cat valorau actiunile. Dar, presiunea investitorilor atinsese cotele paroxismului atunci cand au vrut sa obtina contravaloarea actiunilor in bani metalici.
Asa ca bula s-a spart in 1720, atunci cand, guvernul francez a fost nevoit sa admita ca banii din hartie emisi de Banque Royale nu isi gaseau un corespondent in suma de bani detinuta de banca in monedele de metal. Opozantii bancherului au vrut sa converteasca in masa bancnotele in monede, asa ca banca si-a oprit activitatea, dand faliment. Law a fost concediat si s-a retras la Viena, incercand, in zadar, sa mai convinga pe cineva cu ingineriile sale financiare. A murit in Napoli, in anul 1729.
