fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana

România dă peste cap Uniunea Europeană. Cum afectează saga desemnării candidatului pentru comisar european inclusiv discuțiile pe bugetul UE

Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen ar fi trebuit să-și înceapă mandatul odată cu 1 noiembrie, moment în care Marea Britanie ar fi trebuit să iasă, oficial, din Uniunea Europeană. Niciunul dintre aceste evenimente nu se va mai produce iar Bruxelles-ul este, acum, învăluit de o perdea de ceață.

Nu este ceva neobișnuit că activitatea noii Comisii Europene nu începe la timp. În 2004, mandatul Comisiei condusă de Jose Manuel Barroso a avut un start întârziat de 3 săptămâni din cauza faptului că Parlamentul European l-a respins pe italianul Rocco Buttiglione.

Același lucru s-a întâmplat și cu a doua Comisie Barroso, care și-a început mandatul și mai târziu, în februarie 2010. Parlamentul European avea să o respingă pe Rumiana Jeleva, candidatul Bulgariei, după ce publicația germană Die Welt a publicat un amplu material de presă care indica faptul că soțul ei avea relații strânse cu mafia rusească. Ea a fost înlocuită, ulterior, de Kristalina Georgieva.

De data aceasta, România este cea care ține în loc noua Comisie Europeană. După două nominalizări respinse, prima de comisia JURI a Parlamentului European și a doua chiar de Ursula von der Leyen, România a ajuns într-o criză politică profundă. Guvernul a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură iar luni, atunci când ar trebui să fie votat Executivul Orban, există destule semne de întrebare cu privire la faptul dacă va exista sau nu cvorum.

În aceste circumstanțe, Viorica Dăncilă l-a nominalizat pe Victor Negrescu, fapt materializat printr-o scrisoare oficială trimisă de premierul României la Bruxelles, însă Ursula von der Leyen și-a exprimat cerința ca propunerea României să fie acceptată și la nivelul președinției. În plus, la finalul discuției dintre Iohannis și Ursula von der Leyen, președintele țării a afirmat că șefa aleasă a Comisiei Europene a cerut ca persoana nominalizată să fie o femeie.

În ceea ce privește Comisia Europeană, există o doză foarte mare de incertitudine. Practic, este un vid de putere deoarece nimeni nu poate lansa inițiative privind problemele presante iar von der Leyen nu are puterea de a începe să-și pună în practică planurile pe care le-a enunțat că și le-ar dori finalizate în primele 100 de zile ale mandatului său.

Se pare că Jean-Claude Juncker le-a cerut membrilor Colegiului Comisarilor să se ocupe de administrarea zilnică a afacerilor publice în concordanță cu regulile UE și să gestioneze birocrația existentă, însă nu au voie să se lanseze în noi inițiative.

Având în vedere că noii candidați desemnați de Franța și Ungaria – Thierry Breton și Olivér Várhelyi – s-ar putea confrunta cu un proces dur de confirmare în Parlamentul European iar România trebuie să nominalizeze un candidat care să fie, mai întâi, acceptabil pentru Ursula von der Leyen, devine incert că noua Comisie Europeană va putea să-și exercite mandatul începând cu 1 decembrie.

Sunt șanse considerabile ca totul să se amâne pentru începutul anului viitor deoarece, chiar dacă și un singur candidat se va confrunta cu probleme de confirmare în Parlamentul European la audierile care vor începe, probabil, peste două săptămâni, acest lucru ar pune la îndoială planurile pentru ca Parlamentul European să voteze, în săptămâna 25-29 noiembrie confirmarea Comisiei condusă de Ursula von der Leyen.

Pe plan politic, blocajul prezintă o problemă pentru ceea ce va fi cea mai mare luptă de la Bruxelles în anul 2020 – următorul cadru financiar multianual al UE, pentru perioada 2021-2027.

Von der Leyen a prezentat propuneri emblematice care nu intrau în planul bugetar al Comisiei Juncker și vor necesita o finanțare semnificativă, precum Green Deal-ul, acest acord ecologic european menit pentru a reduce la zero emisiile de carbon până în anul 2050. Mai sunt și alte propuneri specifice care necesită un acord, precum un fond de tranziție justă care amortizează trecerea la energia regenerabilă pentru regiunile dependente de cărbune.

Dar, atâta timp cât noua Comisie nu este în funcție, liderii europeni nu pot lua în considerare în mod oficial modul de finanțare a planurilor enunțate de Ursula von der Leyen în cadrul bugetului 2021-2027 al blocului european. Acest lucru contează, deoarece bugetul curent se termină la sfârșitul anului viitor, iar oficialii spun că o nouă înțelegere trebuie să fie convenită cu mult timp în avans pentru a pune în funcțiune noi programe la începutul noului mandat.

Mai mulți șefi de state speră să ajungă la un acord cu privire la bugetul multianual al UE până la începutul anului 2020. Dacă noua Comisie nu va fi numită și nu va avea motoarele turate până când Consiliul European va începe să discute în profunzime cu privire la buget, în ianuarie sau februarie anul viitor, Ursula von der Leyen își va vedea reduse șansele de a avea un impact politic puternic în noul ei rol, deoarece va fi foarte puțin probabil că va putea să obțină finanțare pentru proiectele sale emblematice.

Conștientă de provocarea cu care se confruntă, Ursula von der Leyen a încercat să modeleze dezbaterea bugetară înainte de a prelua funcția de președinte a Comisiei Europene. S-a deplasat în Finlanda săptămâna trecută pentru a discuta despre buget cu premierul finlandez Antti Rinne, al cărui guvern este actualul deținător al președinției rotative a Consiliului UE.

Dar, până când noua Comisie va prelua puterea, președinția Consiliului este limitată în ceea ce o poate ajuta pe von der Leyen pe frontul bugetar, chiar dacă ar exista un consens între Consiliu și Comisie.

Practic, dacă guvernul Orban nu va fi votat săptămâna viitoare în Parlamet, România o va împinge pe Ursula von der Leyen să ajungă în postura de a încerca o mediere între președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă pentru a găsi un candidat comun, probabil apolitic, care să dovedească integritate și competență și cu care să completeze ultimul loc rămas neocupat în Colegiul Comisarilor.

Related posts

Ce spun despre denumirea portofoliului „Protejarea Stilului de Viață European” liderii PPE, S&D și Renew

Adelina Miron

De ce protejarea stilului de viață european înseamnă că România și Bulgaria nu vor intra în Schengen

Vlad Epurescu

Dacian Cioloș, răspuns pentru Emmanuel Macron: „Reforma instituțiilor europene nu ar trebui să afecteze extinderea Uniunii Europene!”

Vlad Epurescu

Șase state europene i-au scris lui Jean Claude Juncker: vor reforma procesului de extindere a Uniunii Europene

Adelina Miron

Umbrele din echipa Ursulei von der Leyen. Cine sunt comisarii europeni propuși de statele membre cu semne de întrebare la capitolul integritate

Vlad Epurescu

Republica Moldova avansează în integrarea europeană. Ce reforme cheie își asumă

Adelina Miron

Leave a Comment

trusted online casino malaysia