Franța va reduce impozitele cu mai mult de 10 miliarde de euro anul viitor, iar Germania ar trebui să urmeze calea Parisului cu stimulente fiscale pentru a-și redresa economia stagnantă, a declarat pe 26 septembrie ministrul francez al Finanțelor, potrivit EURACTIV.
Prezentând bugetul Franței pentru 2020, ministrul Finanțelor, Bruno Le Maire, a declarat că ultimele măsuri de relaxare monetară a Băncii Centrale Europene au creat o oportunitate pentru guvernele care își pot permite să investească mai mult.
BCE a redus ratele dobânzilor la un nou nivel record la 12 septembrie și a lansat planuri de reluare a achizițiilor de obligațiuni la costuri mai mici de împrumut, în speranța stimulării inflației scăzute.
„Ratele mici nu vor restabili prosperitatea în Europa, politica monetară este necesară, dar nu este suficientă”, le-a spus Le Maire jurnaliștilor.
„Germania trebuie să investească și să investească acum, cu cât mai devreme cu atât mai bine. Să nu așteptăm ca situația să se înrăutățească ”, a adăugat el.
Factorii de decizie din Franța sunt din ce în ce mai frustrați, în timp ce omologii lor germani renunță la lansarea unui pachet de stimulare bugetară pentru a salva cea mai mare economie din Europa de recesiune.
Reducerile fiscale din Franța, în acest an, în valoare de peste 10 miliarde de euro, se dovedesc a fi fortuite pentru creșterea Franței, deoarece economia globală pierde avânt, lovind destul de puternic Germania care este dependentă de export.
Le Maire a spus că gospodăriile își vor reduce sarcina fiscală anul viitor cu 9,3 miliarde de euro, inclusiv o reducere de 5 miliarde a impozitului pe venit, de care ministrul pentru Buget, Gérald Darmanin, a declarat că vor beneficia 95% din gospodării.
Între timp, impozitele companiilor s-ar reduce cu aproximativ 1 miliard, ultima rată a reducerii treptate a cotei impozitului pe profit în ultimii cinci la 25% de la 33,3%.
Emmanuel Macron a concentrat reducerile fiscale de la începutul președinției sale asupra companiilor și investitorilor, ca parte a acțiunii sale de reformă, care spera că va stimula creșterea, eliberând un val de investiții și de activitate antreprenorială.
Cu toate acestea, strategia a stârnit valuri de manifestații antiguvernamentale la sfârșitul anului trecut de către Vestele Galbene.
Protestele, care au înregistrat unele dintre cele mai grave violențe în stradă din ultimele decenii l-au forțat pe Macron să își reorienteze politica fiscală pentru stimularea veniturilor gospodăriilor.
Susținută de reducerile fiscale rezultate la începutul acestui an și mai puțin expusă comerțului internațional, economia Franței s-a menținut mult mai bine decât Germania.
Guvernul francez și-a construit bugetul presupunând că cea de-a doua mare economie europeană va încetini doar marginal anul viitor, până la 1,3%, de la 1,4% estimat în acest an.
Înaltul Consiliu pentru Finanțe Publice, un agent de supraveghere fiscală independent, a declarat că prognozele s-au adeverit și a considerat că deficitul bugetar prognozat pentru 2020 de 2,20% din PIB pentru sectorul public va fi „plauzibil”, potrivit unui proiect de hotărâre obținut de Reuters.
Le Maire a recunoscut că guvernul nu ține în frâu cheltuielile publice franceze – cele mai mari din rândul țărilor bogate, la fel de repede așa cum era planificat din cauza reducerilor fiscale acordate protestatarilor.
„Am avut o criză socială majoră acum câteva luni, ceea ce ne face să ținem cont de așteptările oamenilor. Un buget nu este un exercițiu pur tehnic, ci este și politic ”, a spus Le Maire.
Pentru a compensa veniturile pierdute în urma reducerilor de impozite, Darmanin a spus că se așteaptă economii în urma reformelor sistemului de beneficii pentru locuri de muncă, al sectorului public de radiodifuziune, al subvențiilor pentru locuințe și al unei mai bune colectări de impozite.
Cu toate acestea, cele mai mari câștiguri ar proveni din ratele dobânzilor mai mici decât cele preconizate, despre care Darmanin a spus că ar trebui să economisească 6 miliarde de euro anul viitor.
În ultimele săptămâni, Franța s-a împrumutat cu rate negative scăzute, întrucât perspectivele economice care se deteriorează au determinat scăderea randamentului obligațiunilor la nivel internațional.
