Punctul culminant al sesiunii plenare din Parlamentul European din această săptămână a fost alegerea lui Ursula von der Leyen în funcția de președinte al Comisia Europeană. Alte aspecte importante au inclus declarația Vioricăi Dăncilă, prim-ministru al României, despre rezultatul președinției la Consiliul UE și cea a lui Antti Rinne, primul ministru al Finlandei, cu privire la prioritățile pentru actuala președinție finlandeză a Consiliului.
Parlamentul a dezbătut, de asemenea, declarațiile Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate privind punerea în aplicare a programului Strategia globală a UE și situația din Venezuela (adoptând, de asemenea, o rezoluție), din Golful Persic și din Republica Moldova. Au avut loc dezbateri, de asemenea, cu privire la declarațiile Consiliului și ale Comisiei privind asistența umanitară în zonele mediteraneene și aerul curat din orașele UE. Membrii au decis, de asemenea, cu privire la numărul delegațiilor interparlamentare.
Ce urmează după numirea Ursulei von der Leyen la președinția Comisiei Europene
Marți, 16 iulie, a avut loc procedura de vot în Parlamentul European pentru numirea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene. După o declarație lungă de 32 de minute a candidatului PPE, s-a trecut la procedura de vot. Ursula von der Leyen a primit 383 voturi pentru, 327 împotrivă și 22 abțineri (numărul minim necesar era de 374). Membrii Parlamentului European vor trebui, în octombrie, să voteze componența colegiului comisarilor, după audieri cu fiecare candidat în parte, pentru a le fi evaluate direcțiile de politică pentru următorii cinci ani. Vă recomandăm să citiți materialul „Nouă promisiuni făcute de Ursula von der Leyen, noul președinte al Comisiei Europene”. Veți afla, de-aici, ce a spus noul președinte al CE că va face în următoarele 100 de zile.
Viorica Dăncilă a vorbit despre prestația României în fruntea Consiliului UE
Premierul României Viorica Dăncilă s-a adresat în plenul de la Strasbourg pentru a prezenta rezultatele Președinției Române a Consiliului UE. Programul Președinției s-a axat pe patru aspecte esențiale: convergența europeană, securitate, locul Europei pe scena mondială și valorile comune. Echipa Președinției a reușit să încheie aproximativ 90 de dosare în mai multe domenii cheie. Despre prestația României puteți citi în materialul „Radiografia președinției României de la Consiliul UE: dosarele de succes, eșecurile, marii absenți din dezbateri și Summit-ul de la Sibiu”.
Planurile Finlandei pentru următoarele șase luni
Antti Rinne, prim-ministrul Finlandei, a prezentat programul de activități al acestei țări pentru următoarele șase luni de președinție a Consiliului UE. Prioritățile pentru această nouă președinție sunt: consolidarea valorilor comune și a statului de drept, o Uniune Europeană mai competitivă și mai incluzivă, consolidarea poziției UE ca lider mondial în acțiunile din domeniul climei și consolidarea securității cetățenilor.
Marea Mediterană și problema refugiaților: ce urmează
Tragediile recente din Marea Mediterană reflectă necesitatea unei acțiuni concertate la nivelul statelor membre și subliniază nesustenabilitatea măsurilor actuale. Continuă să se înregistreze pierderi de vieți omenești, în ciuda faptului că UE are un angajamentul sporit pentru acordarea de asistență umanitară migranților și solicitanților de azil care sosesc cu barca pe malurile de nord ale Mediteranei. Consiliul și Comisia au făcut declarații cu privire la planurile lor de abordare a acestei probleme. Propunerile privind revizuirea Legislația din Dublin și sistemul comun european de azil au rămas, însă, blocate. Problema va fi mai mult sigur ridicată pe agenda Parlamentului în lunile următoare.
