Inspectorii Troicii au boicotat Grecia si si-au amanat vizita pe care trebuiau sa o efectueze la Atena pentru a rediscuta acordarea unui nou imprumut. Stirea ca oficialii Bancii Centrale, ai FMI-ului si ai Comisiei Europene nu mai vor sa mearga la Atena a pus in alerta guvernul Samaras.
Pana la urma, inspectorii vor face vizita saptamana viitoare. Problema dintre cele doua parti a aparut in momentul in care guvernul grec a anuntat ca refuza implementarea a noi masuri de austeritate in conditiile in care Troica i-a cerut lui Samaras sa acopere o gaura de 2 miliarde de euro din bugetul pentru 2014.
Astfel de vizite se fac aproape lunar pentru ca inspectorii sa verifice cu regularitate ce progrese s-au facut cu privire la angajamentele luate de Grecia in schimbul primirii ajutoarelor financiare. In baza acestor evaluari, inspectorii formuleaza opinii cu privire la acordarea sau refuzul de noi transe de imprumut.
Diferentele dintre cele doua tabere au inceput sa creasca intrucat grecii spun ca fac atat cat trebuie pentru recuperarea economica, in timp ce Troica vrea noi masuri suplimentare pentru a acoperi bugetul. Grecia a fost tinuta la suprafata incepand cu 2010 de doua imprumuturi luate din zona euro si de la FMI in valoare de 240 de miliarde de euro in schimbul unor implementarii unor drastice masuri de austeritate.
Recesiunea ce s-a instalat in Grecia acum sase ani a sters 40% din beniturile gospodariilor si a trimis somajul la cote nemaintalnite, in prezent nivelul fiind de 28%. Grecii sustin ca peste acest prag nu mai pot sa suporte alte masuri de austeritate.
Yannis Stournaras, ministrul Finantelor din Grecia, a refuzat noi cresteri de taxe si taieri de pensii in schimb, a promis masuri structurale pentru a acoperi gaurile fiscale. Grecii au mai promis ca vor controla mai bine banii colectati din contributiile sociale.
Atena trebuie sa implementeze o serie de actiuni prioritare si pentru a se califica pentru noua transa de ajutor financiar, in valoare de 1 miliard de euro.
Apoi, companiile de stat LARCO, Hellenic Vehicle Industry si Hellenic Defence System vor fi scoase la privatizare intrucat pierd bani si cei 2.100 de angajati ii costa pe platitorii de taxe, anual, circa 150 de milioane de euro pe an. Apoi, cele mai mari companii de apa, EYDAP si Thessaloniki Water vor fi scoase si ele la mezat.
12.500 de angajati vor trebui sa intre pe o schema de mobilitate si, fie vor fi transferati fortat de la actualele locuri de munca, fie vor fi eliberati din functie. 4000 dintre acestia vor fi concediati.
Tinta bugetara a Greciei este un suplus primar de 1,6% din PIB pentru anul viitor asa ca, dupa ce se vor fi implementat toate acele masuri, gaura la buget va fi doar de 500 de milioane de euro.
