zona euro comisia europeana

Creșterea economică din zona euro, amenințată de politicile protecționiste ale SUA

Cifrele economice pentru Uniunea Europeană și zona euro întrec pe primul trimestru al acestui an așteptările din 2017. Creșterea economică va rămâne solidă în 2018 după ce, în primul trimestru, a atins pragul de 2.4%. Consumul privat rămâne puternic, în timp ce exporturile și investițiile au crescut. Șomajul continuă să scadă și, acum, a ajuns aproape de nivelul la care era înregistrat înainte de criza economică din perioada 2008-2010.

Cu toate acestea, economia Uniunii Europene este expusă la riscul unor factori externi. Marea îngrijorare vine din SUA, acolo unde există riscul unei supraîncălziri a economiei iar președintele Donald Trump a implementat, deja, mai multe politici protecționiste în domeniul schimburilor economice.

Creșterea economică robustă înlesnește reducerea deficitului bugetar al guvernelor din UE și nivelul datoriei publice precum și îmbunătățirea condițiilor de piață. Deficitul agregat pentru zona euro este sub 1% din PIB și, pentru acest an, economiștii anticipează că toate statele din Uniunea Europeană vor respecta pragul de 3% al deficitului bugetar.

În 2017, PIB-ul real a înregistrat o creștere de 2.4% atât în UE cât și în zona euro iar economia a trecut la o treaptă superioară de viteză. Creșterea economică s-a bazat pe o încredere solidă a consumatorilor și a mediului de afaceri, pe creșterea consumului, a exporturilor și a investițiilor, pe mediul economic pozitiv la nivel global, pe costuri de finanțare mici și pe îmbunătățirea condițiilor pieței forței de muncă.

Atât în UE cât și în zona euro, creșterea economică la finalul 2018 a fost previzionată la 2.3% dar, în 2019, aceasta va scădea la 2%. Câteva țări din Uniunea Europeană vor avea de înfruntat mici furtuni economice iar schimburile economice globale vor scădea, puțin, din intensitate.

La nivelul Uniunii Europene, șomajul se va diminua în 2018 de la 7.6% cât era înregistrat în 2017 la 7.1%. Pentru 2019 se estimează că va ajunge la 6.7%. Pentru zona euro, șomajul va scădea în 2018 de la 9.1% la 8.4% iar în 2019 va ajunge la 7.9%. Numărul oamenilor care lucrează, astăzi, în zona euro este la cel mai mare nivel de la introducerea monedei unice. Pe de altă parte, unele state membre se confruntă, în continuare, cu o rată a șomajului foarte mare iar pentru unele locuri de muncă vacante este foarte greu de găsit angajați.

Inflația a scăzut la 1.2%. Ce înseamnă pentru politica Băncii Centrale Europene

Inflația prețurilor de consum a scăzut în primul trimestru al acestui an, dar economiștii se așteaptă să crească în următoarele trei trimestre, parțial din cauza faptului că prețul cotațiilor barilului de petrol au început să se majoreze. Presiunile exercitate asupra prețurilor bunurilor de consum sunt evidențiate și de piețele forței de muncă din unele state membre care sunt foarte rigide dar și din cauza faptului că, în alte state, salariile cresc mai rapid decât productivitatea. La nivelul UE, inflația va rămâne la 1.7%, la fel ca în 2017, dar va crește la 1.8% în 2019. Pe de altă parte, ținta Băncii Centrale Europene este să aducă inflația la 2% iar scăderea inflației nu este o veste bună, ținând cont de faptul că BCE se pregătește să se decidă când va încheia programul său de relaxare cantitativă.

Protecționismul american pune în pericol zona euro

Pe măsură ce moneda unică se bucură de cea mai solidă creștere din ultima decadă, după ani de zile de criză economică, potențialul război economic dintre UE și SUA din cauza tarifelor impuse de administrația americană pe importurile de oțel și aluminiu ar putea provoca un „euroboom”.

Politicile protecționiste ale SUA expun la un risc greu de anticipat economia zonei euro care, de cinci ani de zile, este în expansiune. „Cel mai mare pericol la peisajul economic din UE este protecționismul, care nu ar trebui să devină ceva normal”, a spus Pierre Moscovici, comisarul UE însărcinat cu mediul de afaceri și politicile de taxare.

O altă amenințare care vine dinspre Casa Albă pentru zona euro sunt reducerile de taxe. Acest lucru ar putea determina Rezerva Federală a SUA să crească ratele dobânzii dacă economia SUA se va supraîncălzi. Acest lucru ar putea să genereze o reacție în lanț, iar Banca Centrală Europeană să facă un pas asemănător. Asta ar însemna că pentru multe state din UE, care nu și-au revenit pe deplin după criza economică din perioada 2008 – 2010, costul creditării va crește.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1