VIDEO Povestea trista a Sloveniei: cum de a ajuns in pragul unui imprumut de la Troica

Pana  de curand, Slovenia a fost o poveste economica de succes. Acum, este doar o noua victima a crizei economice. Ce s-a intamplat insa cu acest stat care, pana de curand, a fost unul prosper si stabil?

jansa_slovenia
Slovenia, o tara din fostul bloc sovietic, a fost intotdeauna cu cativa pasi in fata fostilor sateliti ai Uniunii Sovietice. Gratie legaturilor economice cu Italia si Austria, cele mai de succes precum Lek si Gorenje au fost competitive pe plan international inca dinainte de dezintegrarea Iugoslaviei.

Era si o zicala: “legile sunt scrise la Belgrad, citite la Zagreb si implementate la Ljubljana.” Povestea de succes a Sloveniei a continuat intre anii ’93 – ’08, avand o crestere economica medie de 4,5% pe an.

Prabusirea Sloveniei a inceput odata cu anul 2009. PIB-ul a scazut cu 7,9%, recuperarea economica nu s-a materializat iar in 2012, Slovenia a intrat in recesiune. Previziunile economice anunta ca economia tarii se va contracta cu inca 2,7% anul acesta.

In ultimele previziuni economice, Comisia Europeana a redus sansele Sloveniei de a-si reveni economic si se asteapta ca Slovenia sa aiba una dintre cele mai lente cresteri economice din Uniunea Europeana, in anul 2015. Comisia Europeana estimeaza ca economia Sloveniei se va contracta cu 1% in anul 2014 si numai Cipru are cifre mai proaste.

Finantele publice sunt in dezordine, deficitul public este urias iar datoria publica s-a dublat de cand a inceput criza economica. Dupa ce s-a prabusit sectorul constructiilor si multe companii din domeniul manufacturilor au dat faliment, rata somajului a crescut in trei ani de la 4% la 10%.

Institutiile financiare ale Sloveniei se confrunta si cu imprumuturi neperformante ce valoreaza 22,5% din valoarea PIB-ului. Un ajutor financiar de la FMI este inevitabil.

Destramandu-se de Iugoslavia pentru a crea o tara noua a fost proiectul cel mai de pret al Sloveniei. In timpul anilor ’90, liberalii de stanga si conservatorii de dreapta si-au vazut diferentele ideologice comprimate de telul comun de a accede in Uniunea Europeana.

Acest lucru s-a schimbat in 2004 atunci cand coalitia de centru-dreapta condusa de Janez Jansa de la Partidul Democrat a cules majoritatea voturilor. Atunci a inceput o decada de polarizare politica si de paralizie legislativa.

Reformele au fost imposibil de pus in practica. Programele de austeritate lansate atat de social democrati cat si de al doilea guvern condus de Jansa nu au primit voturile de incredere iar cele doua executive au cazut. Esecul politicienilor de a combate criza a insemnat o amanare de 4 ani pentru privatizare si consolidare fiscala.

Slovenia a preferat sa nu urmeze calea Poloniei si a Ungariei de a impune o privatizare prin terapie de soc, asa ca legiuitorii sloveni au optat pentru un program gradual de liberalizare si privatizare.

Acest lucru a mentinut egalitatea sociala si a oferit o plasa de salvare celor care au pierdut in tranzitie. Pe termen lung, programul de privatizare s-a diluat iar reformele ferme au intarziat sa apara.

Sistemul educational universitar a devenit ineficient, piata muncii a ajuns rigida iar sistemul judiciar, aproape paralizat. Degeaba sistemul educational este accesibil iar studentii sloveni pot sa studieze masterate si doctorate aproape pe gratis. Pana la absolvire le este aproape imposibil sa isi gaseasca loc de munca.

Incepand cu 2009, Slovenia a fost prinsa si intr-o criza a creditarii. Creditele ieftine care erau disponibile pentru ajutorul financiar acordat firmelor a fost folosit pentru consolidarea companiilor si nu pentru restructurare sau imbunatatiri tehnologice. Asa ca multe firme au dat faliment iar statul a trebuit sa sara in ajutorul bancilor si sa le finanteze.
[box type=”note” style=”rounded”]Motivul pentru care Slovenia o duce atat de prost il constiuie starea dezastruoasa a sistemului bancar. Salvarea lui, procentul exporturilor din ce in ce mai mic si scaderea consumului intern pun presiune in continuare pe buget. Tocmai de-aceea, FMI a cerut din nou guvernului sloven sa gaseasca o cale prin care sa isi recapitalizeze bancile. [okr[lfp[rlfp[rl[/box]
Programele de creditare specializate pentru a facilita acordarea creditelor companiilor mici medii si mari a fost obiectivul principal al bancilor slovene prin care au incercat sa isi atraga noi clienti. Cum 70% din aceste banci au participat la cel putin un program de creditare, multe dintre ele s-au confruntat si cu credite care nu au mai dat randament.

Sistemul bancar al Sloveniei, compus in majoritatea lui din banci de stat, sufera din cauza imprumuturilor neperformante ce valoreaza cam 7,9 miliarde de euro. Acestea au fost supuse unor teste de stres de catre Banca Centrala a Sloveniei iar rezultatele vor fi facute publicitatii pe 13 decembrie. Guvernul planuieste, insa, sa isi recapitalizeze bancile in luhna decembrie sau la inceputul lui 2014, dupa rezultatele testelor de stres.

Tinand cont insa de faptul ca dobanzile de pe piata obligatiunilor sunt extrem de mari pentru Slovenia, iar sistemul bancar este asa cum este, politicienii nu au decat o singura solutie: sa faca pactul cu diavolul si sa primeasca ajutor financiar de la Troica.

Puteti citi despre Slovenia si in articolul Slovenia se duce dupa Grecia: aproape de insolventa, companii de stat in pierdere si in plin scandal politic si cu Troica

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1