VIDEO Batalia existentiala a Syrizei: intre iesirea Greciei din NATO si UE si propria-i disolutie

Sase luni cu Syriza la conducere au insemnat pentru Grecia o calatorie spre cea mai apropiata iesire din zona euro. Grecia a ramas fara finantare, populatia nu vede nicio perspectiva, guvernul a impus controlul capitalului iar bancile sunt inchise de trei zile dupa ce, de la inceputul anului, deponentii au retras peste 60 de miliarde de euro.

Grecia a avut intotdeauna o relatie ambivalenta cu Europa, inca de pe vremea in care Marea Britanie a condus coalitia care a salvat mscarea de independenta a Greciei din anii 1820. Grecii au privit spre Europa cu un amestec de admiratie si suspiciune.

La sfrasitul anilor ’70, atunci cand premierul de centru-dreapta Konstantinos Karamanlis a invins scepticismul european din tara si a securizat accederea Greciei in Comunitatea Economica Europeana, Andreas Papandreou, liderul Opozitiei, s-a impus vehement asupra ideii. Intr-un schimb faimos de idei intre cei doi in Parlament, Karamanlis a spus ca Grecia apartine Vestului. Papandreou a raspuns, in ropote de aplauze: “As prefera ca Grecia sa apartina poporului grec!”

In perioada anilor 1980 – 2009, Grecia a infruntat numeroase crize economice. Impinsa de la spate de Europa, Grecia a devenit mai bogata, mai democrata si mai stabila. In ciuda acestei realitati, grecii nu au contenit a privi Europa cu dubla masura, ca un agent al globalizarii ce ameninta versiunea idilica greceasca despre cum trebuie poporul elen sa isi traiasca viata.

Cum a aparut Syriza pe scena politica a Greciei

Syriza este acronimul “Coalitiei Stangii Radicale”. Syriza a obtinut o victorie foarte clara la alegerile din ianuarie 2015, din care a rezultat o majoritate parlamentara la limita. A preferat sa nu intre in coalitie cu To Potami, un partid de centru, asa cum multi analisti sperau. Tsipras a preferat, insa, sa isi uneasca fortele cu Grecii Independenti (ANEL), un partid anti-austeritate, cu toate ca apartine spectrului politic de dreapta.

In 2012, partidul de centru-dreapta Noua Democratie a castigat doua alegeri electorale consecutive insa un partid de extrema stanga isi facea loc spectaculos pe scena politica. A sarit de pe locul cinci in optiunile alegatorilor in 2010 pana pe locul 2, adica de la mai putin de 5% la 26.9% in trei ani. Syriza, care a crescut in marime si in sustinere timp de trei ani, nu este chiar pur si simplu un partid. Syriza inseamna o coalitie de extrema stanga imbinata din multe alte grupari de stanga maoiste, trotskiste, social-democrate de stanga sau chiar maoiste. Seamana mai mult cu Partidul Comunist din Franta sau cu Die Linke din Germania.

Partidul constituent al Syrizei este gruparea socialista Synapismos, al carei lider era Alexis Tsipras. In interiorul Syrizei cel mai puternic curent il exercita Platforma de Stanga care este mult mai eurosceptica decat conducerea Syrizei si, acum, exercita o presiune fantastica asupra lui Tsipras. Deoarece este o coalitie, Syriza are un manifest de guvernare cu obiective foarte largi si variate. Se numeste Programul de la Salonic. O parte din aceste miscari de stanga, asa cum este Platforma de Stanga, sunt mult mai putin moderate si ar fi cele mai fericite daca Grecia ar iesi din zona euro iar tara ar scapa de constrangerile politicii monetare venite de la Bruxelles si Frankfurt.

Alexis Tsipras a fost ales in fruntea Syrizei in iulie 2013 la un congres in care a obtinut trei sferturi din voturi. Mandatul sau a fost sa uneasca stanga radicala sub o singura umbrela, a carei cea mai puternica voce este cea a Platformei de Stanga, formatiune condusa de  Panayiotis Lafazanis, ministrul Energiei.

Alexis Tsipras, in ziua castigarii alegerilor din fruntea Syrizei:

Am facut un pas istoric. De maine, ne vom imbarca pe drumul spre victorie mult mai uniti si mai puternici de cat am fost vreodata. Trebuie sa oprim distrugerea sociala a Greciei si sa o reconstruim

Ce vrea Syriza de la greci si de la UE

Oficial, Syriza a respins acuzatiile ca ar dori ca Grecia sa iasa din zona euro si a avut doua promisiuni de campanie: scapa populatia elena de masurile de austeritate venite de la Bruxelles si din cancelariile celor mai puternice tari europene dar, in acelasi timp, tara nu va renunta la moneda euro. Singurul si cel mai important atu pe care Syriza l-a prezentat alegatorilor a fost acela ca daca nu va ajunge la o intelegere cu creditorii tarii, guvernul de la Atena pur si simplu nu isi va plati debitele.

Cu toate ca se conduce dupa un manifest, Syriza nu are un set de principii clare. Ne putem face insa o impresie daca am combina o declaratie a intentiilor Syrizei din 2013 cu un discurs sustinut de Alexis Tsipras in septembrie 2014. O mare parte a platformei economice a Syrizei a aparut ca reactie la “Memorandumul de Intelegere dintre Grecia si Creditorii sai Internationali”, mai pe scurt Troica. Acordul presupunea implementarea unor masuri austere foarte dure in schimbul sustinerii financiare. Syriza vrea sa inverseze acest proces, sustinand ca ajutoarele financiare acordate Greciei nu au facut decat sa fie redistribuite pentru a plati dobanzile si datoriile catre bancile germane si franceze de la care tara a imprumutat bani si nu catre bunastarea populatiei.

Fragment din Manifestul Syrizei:

Criza structurala globala a capitalismului, dupa decenii de acumulare de profit si redistribuirea a unei mari parti de bogatie si de putere in favoarea capitalului afecteaza fiecare tara si fiecare aspect al vietii sale sociale

Problemele economice ale zonei euro sunt doar o parte din povestea acestei tari. Cultura politica a Greciei este una care favorizeaza familiile puternice, cu bani si care au o inclinatie spre patronaj. Syriza este, insa, nealterata de actul de guvernare si nu datoreaza nimic, nimanui.

La Salonic, in septembrie 2014, Tsipras a trasat principalele idei ale Syrizei:

1. Reducerea datoriei
Guvernul Greciei pur si simplu nu va plati datoria creditorilor, asa cum se convenise in acord. Acelasi lucru s-a intamplat in Argentina, in 2002. Este o forma de intrare in incapacitate de plata.
2. Electricitate pe gratis
Cheltuielile de stat s-ar accelera dramatic. Programul Syrizei include subventia electricitatii si a incalzirii pentru casele populatiei din Grecia. Mai mult, Syriza s-a angajat sa subventioneze mancarea si chiriile, sa acorde din nou aceleasi ajutoare sociale oferite inainte de impunerea masurilor de austeritate si sa faca o injectie de 13 miliarde de euro in sistemul de pensii.

3. Totul este pe banii Bancii Centrale Europene
Deoarece randamentele titlurilor de stat grecesti sunt mari, Tsipras vrea ca aceste cheltuieli sa fie finantate de BCE, pur si simplu prin achizitia datoriei Greciei direct de la guvernul de la Atena.

4. Taxarea celor bogati
Syriza a promis sa implementeze mai multe taxe firmelor care produceau profit anual de peste 500,000 de euro si sa combata evaziunea fiscala, dar numai la nivel de populatie bogata.

5. Crearea de noi locuri de munca
Syriza dorea ca acest program sa fie finantat de UE. Somajul depaseste 25% iar peste 50% din populatia tanara cu drept de munca a ramas pe drumuri dupa ce tara a intrat in criza.

6. Stergerea datoriilor la banci pentru nevoiasi
Imediat dupa acest anunt, in decembrie 2014, bancile grecesti sufereau cel mai mare declin din ultimele doua luni.

7. Retragerea tarii din NATO
In termeni de politica externa, Syriza a lasat de inteles ca nu va colabora cu institutiile europene. In plus, vrea sa inchida bazele armate din tara si chiar a mentionat ca vrea sa se retraga din NATO.

Programul politic al Syrizei are un iz de marxism universitar scris de niste hipsteri. Plin de lozinci neo-comuniste, el incearca sa demonstreaza inabilitatea Uniunii Europene care nu mai poate sa concureze cu puteri precum Rusia sau China.

Fragment din Manifestul Syrizei:

Astazi, lumea este multipolara dar deloc pajnica. Langa prezenta imperialista a SUA, a carei putere este in declin, se afla China, ca si putere emergenta si care transfera o mare parte din tensiunile internationale in Estul Indepartat. Tarile numite BRICS isi modifica status quo-ul international si balanta de putere in organizatiile internationale, acolo unde Rusia isi cauta un rol de lider. In aceasta miscare geopolitica de neoprit, UE, sub indrumarea Germaniei, isi dezvolta propria strategie, care transfera rezultatele populatiei sale catre competitia pentru capital. Imbatranita Europa, care produce din ce in ce mai putin, se invarte intre puteri precum SUA, Rusia, Turcia, China si America Latina, nu are niciun viitor daca nu isi reface strategia neoliberala

Syriza a vrut cu orice pret (si vrea, in continuare), stergerea datoriei de 320 de miliarde de euro a Greciei. Sau, cel putin, renegociata. Initial, Alexis Tsipras, atunci cand si-a luat mandatul de premier, a subliniat ca nu doreste sa intre intr-un razboi cu creditorii Greciei. O tara a carei datorie publica este de 175% din PIB.

Syriza a inceput sa duca o batalie existentiala

La sase luni de cand Syriza a preluat puterea in Grecia, guvernul a impus controlul capitalului, bancile sunt inchise, tara este restanta fata de FMI, mai mult ca sigur va rata si celelalte plati pe care le mai are fata de creditori, nu mai are nicio perspectiva de finantare iar situatia economico-sociala este dezastruoasa. Inclusiv in interiorul acestei aliante de partide si de tot felul de curente ideologice de stanga au inceput certurile.

Cu cinci zile inainte de expirarea scadentei datoriei ce trebuia achitata catre FMI, la Atena a avut loc o sedinta de partid. Atmosfera nu era in niciun caz calma. Nikos Voutsis, ministrul de Interne, afirma ca “elita neoliberala a Uniunii Europene a pierdut contactul cu realitatea”. Alekos Flambouraris, ministrul Aparatului de Stat si un apropiat al lui Tsipras, insista ca Atena ar trebui sa accepte o intelegere pe cat de onorabila pe atat de necesara. Panagiotis Lafazanis, un fel de Gabi Oprea de pe meleagurile noastre dar mult mai orientat spre comunism, a preferat sa se abtina de la discutii, spunand ca isi va spune parerea odata ce va fi adoptata o decizie.

Protestand asupra masurilor de austeritate transmise saptamana trecuta de Tsipras in fata Parlamentului, avocatii reintoarcerii la drachma s-au incurajat intre ei pentru a denunta actiunea Guvernului de a-si incalca propriile linii rosii stabilite a nu fi incalcate atunci cand este vorba de pensii si TVA. Stathis Kouvelakis, membru al comitetului central al Syrizei si profesor in Londra la King’s College, a spus ca “intentia creditorilor este de a sparge partidul nostru”.

Lui Tsipras ii era pur si simplu imposibil de a implementa masurile de austeritate. Ideea referendumului din 5 iulie pare a fi doar o gaselnita. Daca ar fi mers mai departe cu propunerile venite de la Bruxelles, Tsipras ar fi facut zob partidul si ar fi iesit din viata politica exact asa cum a intrat. Tsipras nu are multe alternative de explorat dar nici Grecia nu prea mai are.