dexia

Uniunea Bancara si cum ar suporta tarile din zona euro costurile lichidarii unei banci

Costurile de lichidare ale unei banci din zona euro vor fi suportate, initial, de tara in care activeaza, dar obligatiile partenerilor din zona euro vor creste gradual si aceste costuri vor fi impartite echitabil dupa 10 ani, in vitutea unei propuneri a Uniunii Europene, anunta Reuters.

dexia
Propunerea a fost elaborata de Lituania, tara care detine, prin rotatie, presedintia Uniunii Europene. Aceasta propunere va fi dezbatuta intr-o sesiune extraordinara luni, 16 decembrie. Dupa o furtuna financiara care a prins in vartej o groaza de banci prea mari ca sa se prabuseasca si a atras in centrul sau state precum Irlanda sau Spania, acum, toata lumea vrea un moment zero, evidentiat de o procedura privind modalitatea de a inchide o banca. Aceasta procedura este cel de-al doilea stalp al reformei denumita “üniunea bancara”.

Parafarea unei intelegeri inaintea summit-ului UE ce va avea loc la Bruxelles, pe 19 si 20 decembrie, ii va permite Angelei Merkel sa trambiteze o victorie importanta in domeniul bancar, desi germanii nu sunt chiar atat de binevoitori sa suporte costurile creditorilor ce vor fi inchisi.

In virtutea acestei propuneri, costurile lichidarii unei banci in primul an al acestei operatiuni va fi acoperit 100% de un fond special pregatit de tara in care banca rezida. Aceste fonduri vor exista in fiecare tara din zona euro si fiecare astfel de fond va fi alimentat de taxe platite de bancile din acea tara, totalizand 0,1% din totalul depozitelor pe care le detin.

Aceste fonduri vor ajunge la 1% acoperire din depozite dupa 10 ani, dar in fiecare an, fiecare banca din zona euro va achita 0,1%. Daca banii acumulati din aceasta taxa bancara nu vor fi suficienti pentru a finanta lichidarea bancii, fondurile altor state din zona euro vor contribui pana la 10% din ceea ce au acumulat pentru a ajuta cu capital respectivul fond.

In cel de-al doilea an, fondul gazda va fi obligat numai la 90% din banii acumulati pentru a finanta costul lichidarii bancii inainte de a face apel la ceilalti parteneri din zona euro, care vor trebui sa sara in joc cu 20%.

Obligatia pentru tara gazda inainte de face apel la partenerii sai euro va scadea cu 10% pe an, in timp ce obligatia celorlalti de a ajuta cu bani va creste cu 10% pe an.

In acest fel, in cel de-al zecelea an, fondul tarii gazda va contribui doar cu 10% inainte de a face apel la partenerii din zona euro, care, la fel ca si tara gazda, vor fi obligati sa contribuie cu oricat este nevoie, chiar si pana la 100% din totalul fondurilor, pentru a plati pentru lichidarea unei banci.

Daca costurile lichidarii unei banci in cei 10 ani de tranzitie vor fi mai mari decat contributia tarii gazda combinata cu procentul de ajutor al celorlalte fonduri, atunci tara gazda poate sa impuna taxe suplimentare in propriul sistem bancar. Daca si acest lucru va fi insuficient, atunci guvernul tarii in care banca este localizata ar putea sa ofere o punte de finantare, ce va fi achitata mai tarziu din taxele bancare. Daca nu are capital, atunci ar putea sa apeleze la un program de bailout al zonei euro, asa cum a facut-o Spania, in 2012.

Toate fondurile nationale pentru lichidarea bancilor vor fi unite intr-un Fond Unic Rezolutoriu pentru zona euro dupa zece ani si, din acel moment, aacest Fond va finanta toate lichidarile bancare, mutualizand pe deplin riscul.

Setarea Fondului Unic Rezolutoriu, riscul complex si impartirea costurilor pe durata celor 10 ani de tranzitie vor fi statuate intr-un tratat interguvernamental, care va fi negociat de tarile din zona euro pana la 1 martie 2014.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1