O a treia optiune: iesirea din zona euro. Pericolele care pandesc Franta, Italia, Spania, Irlanda si Portugalia

Problemele economice ale Greciei le eclipseaza pe cele ale altor cinci tari ale zonei euro care vad cu ochii liberi spirala crizei economice. Oare care va fi urmatoarea piesa a dominoului economic care se va misca din loc? Atentie: placile tectonice ale zonei euro inca nu s-au asezat dupa ce Grecia a ramas in cursa obtinerii unui nou ajutor financiar de la creditorii sai.

Grecia a alunecat spre abisul economic pentru ca nu avea ce cauta de la bun inceput in zona euro. Guvernele sale nu au reusit niciodata sa isi balanseze bugetele iar ciclurile economice ale tari s-au pozitionat departe de cerintele zonei euro. Atunci cand Germania a intrat in expansiune economica, Grecia a inceput sa regreseze. Aceeasi politica monetara aplicata in cele doua tari a generat efecte contrare. Inabilitatea Greciei de a-si onora datoriile la timp si diminuarea veniturilor guvernamentale au determinat Atena sa alerge dupa imprumuturi pentru a nu intra in incapacitate de plata.

Urmatoarele tari care s-ar putea apropia de o criza similara a celei prin care a trecut Grecia sunt Portugalia, Italia, Spania, Irlanda si Franta. Lista ar putea parea surprinzatoare, insa exista destule argumente care trezesc neliniste. Titlurile de stat ale Portugaliei sunt evaluate de Standard & Poor’s cu ratingul “Junk”. Italia a primit BBB- la capitolul investitii. Ambele tari sunt impovarate cu o datorie guvernamentala mai mare decat PIB-ul lor iar FMI-ul nu se asteapta ca aceasta situatie sa se schimbe in urmatorii cinci ani. In cazul Spaniei, datoria publica este la 70% din PIB dar ar putea sa creasca in anii urmatori. Ratingul de evaluare primit de la Standard & Poor’s este BBB. Nu departe se afla Irlanda, a carei datorie publica inseamna 86% din PIB. Irlandezii au revenit, insa, pe crestere economica si par ca se indeparteaza de zona fierbinte. Franta are o datorie publica de 89% din PIB si se chinuie sa ajunga in urmatorii cinci ani la o creste economica anuala de 5%. Ambele au parte de evaluari rezonabile din partea Standard & Poor’s: -AA pentru Franta si A+ pentru Irlanda.

Mergand pe aceasta linie, riscurile principale pentru aceste tari se leaga de veniturile guvernamentale care pierd viteza din cauza cresterii economice dezamagitoare. In Italia si in Franta, incepand cu anul 1999, an in care ambele tari au adoptat moneda euro, veniturile guvernamentale au avut un trend crescator, cu o fluctuatie importanta inregistrata in anul 2009. In contrast, veniturile guvernamentale in Irlanda si in Spania si-au atins varful chiar inainte de izbucnirea crizei financiare. Asta inseamna ca guvernele care au condus aceste tari in perioada premergatoare crizei s-au bazat pe surse volatile de venit, precum taxele pe venit ale companiilor. Acestea plateau taxe numai daca inregistrau profit, spre deosebire de gospodarii, care le achita atunci cand incaseaza orice venit. Colectarea impozitului de la companii tinde sa fie in directa concordanta cu evolutia ciclului economic. Portugalia, in schimb, s-a plasat undeva intre cele doua situatii.

Colectarea veniturilor este una, dar ceea ce decide Guvernul sa faca cu acei bani inseamna alta mancare de peste. In timpul perioadei de boom economic 2005 – 2007, Irlanda si-a achitat 30% din datoria publica dar Spania si-a diminuat arieratele cu doar 13%. In cazul Portugaliei, datoria publica a crescut de la un an la altul in ciuda faptului ca economia era in plina expansiune iar colectarea taxelor era crescanda.

Un alt risc pentru aceste tari este ca economiile lor sa nu se mai sincronizeze cu cea a Germaniei si sa piarda contactul. Tarile PIIGS si Franta se bazeaza foarte mult pe turism, spre deosebire de Germania. Rezulta, asadar, ca trendurile exporturilor acestor tari depind foarte mult de cererea venita dinspre China, Japonia, Coreea de Sud si SUA si nu de activitatea industriala din zona euro.

Ratele de crestere economica ale acestor cinci tari au fost similare cu cele ale Germaniei chiar si in cei mai cumpliti ani ai crizei economice. Totusi, in ultima perioada, toate cele cinci au cazut in urma Germaniei care s-a recuperat mult mai repede. Banca Centrala Europeana a fost silita, ulterior, sa adopte o pozitie mult mai agresiva in ceea ce priveste inflatia iar celelalte tari au ramas fara suportul monetar necesar ca sa scape de recesiune. Cel mai recent caz este cel al Irlandei. Cresterea sa economica a fost mai accelerata decat cea a Germaniei, depasind-o cu peste 2%. Numai ca Irlanda va avea nevoie de cresterea ratei dobanzii pentru a evita sa isi supraincalzeasca economia. Este greu de crezut ca BCE va face acest lucru pe termen scurt.

Atunci cand urmatoarea recesiune va lovi, tarile ramase in urma vor fi din nou cu securea deasupra capului. Italia, Portugalia si Spania au o caracteristica in comun foarte importanta: toate cele trei au o generatie numeroasa de baby-boom, adica de locuitori care s-au nascut dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial (perioada 1946 – 1964). Aceasta generatie este la 10 – 20 de ani de iesirea la pensie. Franta are un profil demografic mai stabil iar Irlanda are forte tinere destul de numeroase care sa mentina sistemul de pensii in configuratia lui actuala. Dar pentru primele trei tari, costurile alocate pensiilor si sistemului medical vor creste exponential in urmatoarele doua cicluri economice.

Aceste costuri vor atrage dupa sine adoptarea unor decizii foarte dure si foarte nepopulare. Daca ne uitam la Grecia si la pretul foarte scump pe care il are de achitat ca sa ramana in zona euro si, daca nimic fundamental nu se va schimba in urmatorii ani, este foarte posibil ca una dintre aceste tari sa aleaga o a treia optiune: iesirea din zona euro!

Related News

One Response

Leave a Reply

Trackbacks/Pingbacks

  1. Business Report: Datornic misterios. Oana Management, o firma cu un singur angajat, in top 3 datornici la stat; De ce cresterea salariului minim pe economie nu ar trebui sa bucure pe nimeni in Romania; Economia da semne ca se supraincalzeste din nou. Care sunt semnele boom-ului si de ce spun economistii ca supraincalzirea nu e buna | Ziarul Profit

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1