Bancile centrale au facut eforturi extraordinare pentru a pune in miscare multe economii nationale. Au redus ratele dobanzii aproape de zero sau chiar sub acest nivel si au rascumparat o cantitate mare de datorie guvernamentala. Si, totusi, economiile tarilor bogate continua sa se impleticeasca intr-o perioada a inflatiei scazute si a cresterii economice fade. In acest context, Mario Draghi, presedintele Bancii Centrale Europene, a facut o propunere neortodoxa: aducerea banilor din elicopter.
Poate ca suna promiscuu, dar ideea de bani adusi cu elicopterul este un concept economic formulat, prima data, de Milton Friedman. In 1969, marele economist scria o scurta poveste despre modul in care sunt creati banii. Un elicopter survoleaza deasupra unor oameni aflati la ananghie si cineva arunca de sus teancuri de bancnote. Era explicatia simpla despre modul in care se pot stimula inflatia si consumul atunci cand politicile monetare au ajuns la un grad de saturatie.
In luna martie, Mario Draghi, presedintele BCE, a descris politica banilor aruncati din elicopter ca fiind un concept iinteresant. Intrebat recent, Haruhiko Kuroda, guvernatorul Bancii Nationale a Japoniei, a exclus aceasta optiune pentru moment. Dar, pe masura ce economia stagneaza din ce in ce mai mult, cu atat cresc sansele ca guvernele nationale sa dea o sansa acestei politici.
Cum functioneaza banii adusi cu elicopterul?
Milton Friedman, parintele monetarismului, se amuza in 1969 vizavi de faptul ca bancile nationale nu vor fi niciodata in imposibilitatea de a stimula oferta monetara pentru ca oricand ar putea sa arunce cu bani, din cer, peste orice economie bolnava.
Ideea a aparut din nou in spatiul public la inceputul anilor 2000, atunci cand economistii se intrebau ce ar mai putea sa faca pentru a salva economia Japoniei din ghearele deflatiei. Ben Bernanke era, la acea vreme, guvernatorul Rezervei Federale, a fost primul oficial care a vorbit, raspicat, de acest concept.
Evident, a arunca cu bani din elicopter este o metafora. Nimeni nu intentioneaza sa faca acest lucru insa fanii acestui concept sustin stimularea fiscala sub forma cheltuielilor guvernamentale, a reducerilor de taxe si a platilor directe catre cetateni finantate cu bani proaspat printati si nu obtinuti prin imprumuturi sau taxare.
“Banii aruncati din elicopter” sunt sumele care ajung in consum nu pe filiera bancilor comerciale, ci drept credite fiscale de la bugetul public, intr-o incercare de a stimula cheltuielile si inflatia. Dupa ani de incercari disperate de a stimula cresterea economiei, unii bancheri si oficiali se tem ca politica monetara nu mai are mijloace efective, iar alte eforturi de stimulare ar putea avea efecte contrare. Economistii apreciaza ca “banii aruncati din elicopter” ar fi o solutie de ultima instanta.
Relaxarea cantitativa se califica in acest concept, atata timp cat BCE rascumpara titlurile guvernamentale pe care a promis ca le tine pana cand ajung la maturitate, cu dobanzile si principalul rambursate inapoi guvernelor. O versiune mai ambitioasa a banilor adusi cu elicopterul o presupune inmanarea banilor proaspat printati direct cetatenilor.
Potentialul avantaj al acestei decizii este foarte clar. Spre deosebire de modificarea ratei dobanzii, stimulul platit de banca centrala nu se bazeaza pe cresterea creditarii pentru a functiona. Acest lucru reduce riscul ca bancile centrale sa contribuie la crearea unor bule inflationiste si constituie o arma in plus care poate fi folosita pe timp de criza sau cand sistemul bancar nu este de incredere.
Stimulul fiscal finantat prin creditare acopera o serie de beneficii similare, dar acestea pot fi anulate in cazul in care consumatorii se gandesc ca taxele ar putea sa creasca iar acest lucru le-ar ingreuna misiunea de a-si acoperi datoriile.
Banii aruncati din elicopter ar fi ca o injectie cu adrenalina administrata economiei pentru ca va contribui la stimularea cheltuielilor, la cresterea economica si la cresterea inflatiei. In schimb, bancile centrale vor putea sa creasca la loc dobanzile, peste pragul de 0%.
De ce BCE ar fi intr-o pozitie dificila
In Uniunea Europeana, agenda deciziilor institutiilor europene a trecut, in multe cazuri, prin filtrul Curtii Constitutionale din Germania. La fel ca si in cazul tranzactiilor monetare directe, BCE ar putea sa ajunga intr-o pozitie dificila si sa se trezeasca intr-o confruntare institutionala nu numai cu CCG, ci si cu Bundesbank. Este ultimul lucru de care are nevoie, astazi, Uniunea Europeana.
In 2012, atunci cand BCE a adus in prim plan programul tranzactiilor monetare directe (OMT – Outright Monetary Transactions), Curtea Constitutionala din Germania a considerat ca aceasta initiativa depaseste puterile Bancii Centrale Europene.
“Banii aruncați din elicopter” nu sunt o mana cereasca — de fapt vor provoca goluri imense în bilanturile bancilor centrale, spunea, in martie, șeful Bundesbank, Jens Weidmann. “Banii aruncati din elicopter” (“helicopter money”) vor fi in final costisitori pentru statele din zona euro si, evident, pentru platitorii de taxe.
“In cele din urma, statele din zona euro si, prin urmare, platitorii de taxe, vor sfarsi prin a fi nevoiti sa suporte costurile, deoarece ar afecta profiturile bancilor centrale o lunga perioada de timp”, a explicat Weidmann intr-un interviu acordat grupului media german Funke.
Decizia de a acorda sau nu bani cetatenilor si modul de realizare au fost excesiv politizate si ar trebui gestionate de guverne si parlamente, bancile centrale neavand mandat pentru astfel de masuri, a spus oficialul, care este si membru in Consiliul guvernatorilor BCE.
Sa nu uitam ca, daca BCE va decide sa arunce bani din elicopter, aceasta masura va ajunge imediat pe masa Curtii Constitutionale germane. Dincolo de faptul daca exista temei legal pentru o asemenea decizie, modul in care se creeaza un agregat monetar are cate o paralela in fiecare decizie de politica fiscala, precum rambursarea fiscala generala. Tineti cont de faptul ca unii europeni, precum pensionarii germani, impovarati de economiile lor acumulate in perioade in care rata dobanzii era de 0%, ar putea sa isi pastreze banii in mana. Dar, pentru tari mai putin austere, precum Spania sau Italia, acesti bani ar putea sa alimenteze cererea interna imediat!
Cel mai important efect este variabila investitionala, care va juca un rol care sa conteze numai daca agentii economici vor anticipa ca va exista o crestere sustinuta a consumului si de durata. Efectul asupra preturilor va fi crucial pentru ca BCE nu poate uita ca si-a stabilit o tinta de 2% a inflatiei. Daca obiectivul ar fi in pericol, atunci si-ar reduce acest program al banilor aruncati din elicopter.
