fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Zona Euro

INFOGRAFII Tot ceea ce trebuie sa stii despre Grexit: cum a ajuns Grecia cu un picior in afara zonei euro

Haosul politic si economic din Grecia a acaparat din nou prima pagina a ziarelor. Referendumul anuntat duminica de guvernul de la Atena ridica tensiunea la paroxism: va ramane sau nu Grecia in zona euro? Pentru a intelege ceea ce se intampla in aceste zile si de ce exista un dramatism atat de ridicat trebuie sa ne intoarcem in trecut.

 

Atunci cand Grecia a aderat la euro…

In anul 2000 a fost aprobata cererea Greciei pentru a adera la moneda euro. A fost adoptata la un an dupa ce membrii zonei euro au fost de-acord cu accederea Atenei. Elenii nu se prea calificau pentru a fi membri ai blocului monetar european. Un audit financiar efectuat in anul 2004 a demonstrat ca deficitul public al tarii, din 1999, era peste limita de 3% permisa de zona euro. In timpul primilor ani ai sai in zona euro, economia Greciei a explodat. Banii curgeau in tara gratie investitiilor straine si, pe seama credibilitatii monedei euro, costurile la care guvernul, companiile si gospodariile se imprumutau erau foarte mici.

Atunci cand Grecia a trebuit sa isi prezinte statisticile ca sa intre in eurozona, guvernul de la Atena pur si simplu s-a jucat putin cu cifrele. Deficitul bugetar persistent al Greciei se datoreaza, in mare parte, evaziunii fiscale.

In anul 2009 s-a descoperit inca o data ca cifrele Greciei au fost putin “aranjate”. Deficitul bugetar pe hartie era de 6% dar, in realitate, era de doua ori mai mare. In cele din urma a fost revizuit la 15%. Din cauza crizei datoriei suverane cu care se confruntau majoritatea tarilor din zona euro, randamentele titlurilor de stat grecesti au crescut exponential iar Grecia a trebuit sa adopte un program de ajutor financiar in valoare de 122 de miliarde de euro. Acordul a fost semnat in mai 2010.

CRONOLOGIE GRECIA

 

 

Depresiunea economica

Incepand de-atunci, Grecia a fost in nenumarate randuri in preajma colapsului financiar. In cifre, perioada post-criza semana mai mult cu Marea Depresiune din perioada 1929 – 1933. PIB-ul Greciei s-a contractat cu 25% fata de nivelul inregistrat in anul 2009, criza financiara lasand in urma un sfert din populatie fara locuri de munca si jumatate din populatia tanara a Greciei, practic, pe drumuri.

Masurile economice care au fost agreeate in schimbul ajutorului financiar erau foarte dure iar guvernul trebuia sa inregistreze un surplus primar in valoare de 4,5% din PIB, care trebuia sa fie atins in anul 2014. Mai tarziu, perioada a fost extinsa la 2016. Reformele structurale erau nepopulare, includeau vaste privatizari si presupuneau reforma sistemului de asigurari sociale si a fortei de munca.

Creditorii Greciei au fost FMI-ul, Banca Centrala Europeana si Comisia Europeana. Amestecul FMI-ului, in particular, a fost dorit de tarile sceptice din Europa care se temeau ca Grecia va primi o finantare perpetuua si nu va depune niciun efort pentru reformele cerute. Implicarea FMI-ului garanta un program structurat. Comisia Europeana, pe de alta parte, era un fel de mana de catifea. Bruxelles este mult mai aproape de ceea ce inseamna solidaritate europeana decat economistii de la Washington.

Criticii Troicii au sustinut ca Grecia a fost ciopartita de tarile din Nordul Europei, in special de Germania, de advocatii austeritatii. Aparatorii acestui program au spus ca ajutorul financiar se va duce pe Apa Sambetei daca economia Greciei nu ar fi mai competitiva in momentul in care programul se incheia.

 

GREECE: Austerity measures and bailoutsBancile si politica

Intre 2010 si 2012, bancile grecesti erau stoarse de bani. BCE i-a oferit Greciei asistenta de urgenta, pompand in sistemul financiar elen foarte multe lichiditati. Era o manevra prin care bancile erau protejate sa nu cada in groapa insolventei. La inceputul lui 2012, guvernul grec a trebuit sa ratifice un alt imprumut de la Troica, in valoare de 130 de miliarde de euro. Pasok, fosta formatiune de centru-stanga, este partidul care a semnat ambele acorduri financiare. Daca in 2009 Pasol avea 160 de parlamentari, astazi mai are doar 13.

Mai tarziu, in 2012, partidul de centru-dreapta Noua Democratie a castigat doua alegeri electorale consecutive dar un partid de stanga a inregistrat un rezultat spectaculos, sarind de pe locul cinci in optiunile alegatorilor in 2010 pana pe locul 2, adica de la mai putin de 5% la 26.9% in trei ani. Syriza, care a crescut in marime si in sustinere timp de trei ani, nu era chiar un partid pur si simplu. Insemna o coalitie de extrema stanga imbinata cu alte grupari de stanga. Seamana mai mult cu Partidul Comunist din Franta sau cu Die Linke din Germania.

Deoarece este o coalitie, Syriza are un manifest de guvernare cu obiective foarte largi si variate si care se numeste Programul de la Salonic. In interiorul Syriza este un spectru de viziuni foarte variat. O parte din aceste miscari de stanga, asa cum este Platforma de Stanga, sunt mult mai putin moderate si ar fi cele mai fericite daca Grecia ar iesi din zona euro iar tara ar scapa de constrangerile politicii monetare venite de la Bruxelles si Frankfurt.

In 2014, economia Greciei revenise la o crestere economica modesta, dar majoritatea populatiei nu reusise sa culeaga aceste roade. Somajul era, in continuare, la cote inalte. Atunci cand guvernul care conducea Grecia a pierdut alegerile parlamentare atunci cand a trebuit sa aleaga presedintele natiunii, Noua Democratie a trebuit sa organizeze alegeri anticipate.

 

6 luni cu Syriza

Syriza a obtinut o victorie foarte clara la alegerile din ianuarie 2015, obtinand o majoritate parlamentara la limita. A preferat sa nu intre in coalitie cu To Potami, un partid de centru, asa cum multi analisti sperau. Premierul Tsipras a preferat sa se uneasca cu Grecii Independenti (ANEL), un partid anti-austeritate, ce apartine spectrului politic de dreapta.

Cele doua staruri pe scena internationala ale guvernarii Syriza au fost premierul Alexis Tsipras si Yanis Varoufakis, ministrul Finantelor. Tsipras a evoluat foarte repede de la a fi un activist de stanga pe culmile politicii la nivel inalt. Varoufakis este profesor de economie si a intrat in politica in urma cu un an de zile.

Imaginea celor doi provoca simpatie in randul partenerilor europeni. Binomul Tsipras – Varoufakis a combatut ca platile erau oneroase si ca niciodata Grecia nu va putea sa isi onoreze datoriile catre creditorii sai. Programul de austeritate restrictiona cresterea economica a Greciei.

Spre deosebire de momentele crizei euro, tarile de la periferia Euro reusisera sa faca progrese economice semnificative spre finalul lui 2014. Mai mult, fiecare natiune europeana are partidul sau anti-austeritate, cel mai proeminent fiind Podemos, din Spania. Asa ca ministrilor de finante din zona euro le era imposibil sa cedeze concesiilor grecilor.

Varoufakis incepe sa devina extrem de nepopular printre colegii sai din Eurogrup. Atena a cerut tot timpul relaxarea sau stergerea unei parti din datorie, finalizarea privatizarilor, bani de la Banca Centrala Europeana si anularea multor reforme economice facute in anii procedenti. Europa nu era absolut deloc impresionata.

In ciuda unor negocieri absolut sinuoase, au fost momente cand se intrezarea cate un mic progres. In iunie, guvernul Greciei cedase in fata multor masuri de austeritate din programul initial. Masuri precum privatizarile porturilor au fost lasate deoparte. Devenise clar ca problemele cheie puteau in orice moment sa puna capat discutiilor pentru ca Eurogrupul si guvernul Tsipras nu cadeau de-acord asupra reglementarilor pietei muncii, asupra austeritatii fiscale si asupra reformarii sistemului de pensii.

Atena trebuia, asadar, sa deblocheze ultima transa din cel de-al doilea imprumut, in valoare de 7,2 miliarde de euro. Cu acesti bani, Grecia si-ar fi achitat datoria catre FMI, scadenta pe 30 iunie, in valoare de 1,5 miliarde de euro. In 20 iulie, Grecia are o alta scadenta, de data aceasta fata de BCE, in valoare de 3.5 miliarde de euro.

 

CALENDAR

 

Ce se intampla acum, in Grecia

Duminica, exact cand se parea ca cele doua parti erau pe punctul de a ajunge la o intelegere, Tsipras a socat lumea financiara si s-a adresat tarii, convocand pentru 7 iulie un referendum in care populatia trebuie sa isi exprime optiunea cu privire la masurile de austeritate. Desi a negociat intelegerea cu Troica, Tsipras a sustinut ca nu era indeajuns de buna si ca nu se potrivea mandatului partidului sau. Asa ca, acum, Syriza face campanie impotriva intelegerii la care a ajuns cu Troica, aruncand responsabilitatea pe umerii poporului grec.

Actualul program de creditare expira marti, asa ca, si daca populatia va vota ca vrea ramanerea in zona euro, nu este clar ca actualul acord poate sa fie prelungit pana pe 7 iulie.

Multe dintre evenimentele ce se vor succeda in perioada urmatoare depind foarte mult de BCE si daca va mai acorda asistenta financiara in regim de urgenta bancilor grecesti. Depozitele se scurg din banci iar daca BCE trage cablul lichiditatilor acest lucru va fi fatal pentru sistemul bancar elen. Duminica, BCE a refuzat sa mareasca nivelul lichiditatilor in regim de urgenta.

Pentru a preintampina ca banii sa fie scosi din tara, guvernul de la Atena a impus controlul capitalului iar bancile grecesti, Bursa de la Atena si casele de schimb valutar au fost inchise incepand de luni.

Grecii sunt impartiti inainte de referendum si societatea s-a impartit in doua tabere total antagonice. Chiar si dupa cinci ani de convulsii economice, moneda euro este in continuare populara in Grecia. Putini cetateni isi mai amintesc despre drahma si o majoritate coplesitoare isi doreste sa ramana in zona euro.

Pe de alta parte, tara a decis ca austeritatea fiscala indurata in ultimii cinci ani este de-ajuns iar acest lucru a fost ca un combustibil pentru radicali ca sa se faca cunoscuti in Europa.

Related posts

Cadoul de final de mandat al lui Mario Draghi: BCE reduce ratele dobânzilor și relansează programul de cumpărare de obligațiuni

Adelina Miron

Christine Lagarde anunță o schimbare importantă la Banca Centrală Europeană care îi privește pe toți contribuabilii europeni

Adelina Miron

Angela Merkel și finalul Epocii de Aur pentru economia germană. Ce ar însemna pentru Cancelar intrarea economiei în recesiune

Vlad Epurescu

Se află Germania pe drumul către recesiune?

Vlad Epurescu

Se gripează zona euro?

Vlad Epurescu

O lecție pentru România: cum și-a refăcut Grecia cel mai periculos drum național cu bani europeni

Vlad Epurescu

Leave a Comment

trusted online casino malaysia