159407_600

Grecia la rascruce: sare in bratele Moscovei sau renunta la populism si continua cu austeritatea

Planurile reformiste propuse de Tsipras in schimbul deblocarii ajutoarelor financiare atat de necesare pentru economia bolnava a elenilor inca mai au nevoie de rafinare. Aceasta este concluzia oficialilor europeni care au apucat sa analizeze propunerile guvernului Tsipras. Creditorii Greciei au avertizat conducerea tarii sa nu se gandeasca sa apeleze la ajutor financiar de la Rusia. Tsipras va efectua o vizita la Moscova pe 8 aprilie.

Draftul de 15 pagini al guvernului elen a fost dezbatut, duminica, la Bruxelles. Functionarii europeni au cerut, insa, mai multe detalii si considera ca propunerile inaintate inca nu sunt fundamentate. Cele doua parti mai au multa vreme pana sa ajunga la o intelegere care sa ii asigure Greciei o transa in valoare de 7,2 miliarde de euro.

Tsipras & co incearca, in aceste zile, o repliere strategica in relatia cu creditorii europeni. Gaura economica a Greciei se largeste din ce in ce mai tare insa guvernul de la Atena anticipeaza o crestere neta a incasarilor cu 3,7 miliarde de euro cu toate ca, in planul propus, Tsipras nu a adaugat nicio masura recesionista.

Cea mai mare “halca” ce s-ar duce la bugetul de stat ar fi in valoare de 876 de milioane de euro si provine din intensificarea auditurilor listelor transferurilor bancare efectuate de entitatile offshore.

Premierul Alexis Tsipras a fost ales pe 25 ianuarie in baza unei platforme populiste ce promitea relaxare bugetara si restructurarea datoriei Greciei. Pe 20 februarie, Tsipras a reusit sa obtina o prelungire a ajutorului financiar pana la finele lui iunie. Manevrele sale diplomatice si intarzierile repetate in a furniza un plan economic detaliat frustreaza, insa, blocul monedei unice.

Printre propunerile lui Tsipras de a face rost de bani se numara si simplificarea normelor fiscale si punerea la licitatie a licentelor de televiziune de stat. Din aceste doua idei Tsipras spera sa adune 750 de milioane de euro!

Vanzarea proprietatilor de stat ar mai aduce la buget inca 1,5 miliarde de euro. Fostul guvern estima sa stranga din aceasta operatiune 2,2 miliarde de euro. Surplusul bugetar primar ar fi de cel putin 1,2% din PIB.

Tsipras mai spera sa obtina intre 250 de milioane de euro si 400 de milioane de euro din combatarea contrabandei cu benzina, tigari si alcool. Inca 420 de milioane de euro s-ar strange din combatarea evaziunii fiscale.

PIB-ul Greciei ar creste cu 1,4% in 2015 si cu 2,9% in 2016. Rata somajului se estimeaza ca va scadea la 23,4% in acest an. Tsipras promite si sa mentina pensiile la cuantumul anual existent, adica 1 miliard de euro.

 

Cadourile otravite de la rusi

Legat de relatia Grecia – Rusia, trebuie mentionat faptul ca Panagiotis Lafazanis, ministrul Energiei, a fost la Moscova ieri, acolo unde a incercat sa negocieze cu Rusia o scadere la preturile gazelor. Grecii au mai cerut Rusiei sa ridice embargoul pe produsele lor de import.

Alexis Tsipras va efectua si el, saptamana viitoare, o vizita la Moscova. Initial, vizita era programata pentru luna mai insa, acum, cand Grecia danseaza in bratele falimentului, intalnirea cu Vladimir Putin a fost devansata cu o luna.

Aceasta intorsatura de situatie ne poate duce cu gandul la faptul ca Tsipras, fie joaca la doua capete, fie vrea sa obtina de la rusi ceea ce crede ca nu ar putea sa ia de la europeni. Marea teama este ca presedintele Vladimir Putin sa nu puna mana pe un aliat cu putere de vot in interiorul Uniunii Europene intr-un moment in care relatiile dintre Moscova si Bruxelles sunt din ce in ce mai tensionate.

 


 


Daca Grecia va inainta o cerere pentru un imprumut, atunci o vom examina – Serghei Lavrov

 


 

Legaturile dintre guvernul de stanga elen si Rusia sunt de notorietate. Premierul Tsipras si multi dintre membrii Syriza sunt precursorii Partidului Comunist Grec, o miscare politica influentata puternic de Rusia. Cele doua tari au legaturi religioase si istorice foarte puternice.

 

Incotro o apuca Grecia?

Grecia are in fata perioada cea mai critica din istoria sa recenta. Trebuie sa achite o nota de plata de miliarde de euro pana pe 9 aprilie iar guvernul de la Atena ar putea sa ramana fara bani in vistierie pana pe 20 aprilie. Atena are nevoie disperata de la creditorii sai de o transa de 7,2 miliarde de euro sau va intra in incapacitate de plata nemaiputandu-si onora datoriile. In acest caz, va declansa o unda de soc in intreaga zona euro.

Atat Atena cat si Moscova au ajuns doua capitale izolate la masa diplomatiei. In timp ce guvernele ambelor tari au beneficiat, politic, de turnura nationalista preluata de electorat, aceste castiguri sunt pe termen scurt. Ele se vor evapora daca spectrul economic se va inrautati. In timp ce Grecia curteaza Rusia, a ramane in zona euro ar trebui, sa fie, principala sa prioritate.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1