Atunci cand, in vara trecuta, criza datoriei publice a Greciei a amenintat sa scufunde zona euro, intreaga Europa, condusa de Cancelarul Angela Merkel, i-a trimis Atenei un mesaj pe o singura voce: depasiti-va problemele politice interne si faceti tot ce puteti ca sa mentineti Uniunea Europeana unita.
La opt luni dupa ce Grecia s-a agatat de colacul salvator, Europa si-a intors spatele si a lasat Atena de una singura in fata crizei refugiatilor. Grecia a devenit principala poarta de acces a refugiatilor din Orientul Mijlociu catre beneficiile nordului Europei insa Europa a lasat-o de izbeliste. Grecia a devenit principalul hub de unde refugiatii tranziteaza Europa si trebuie sa rezolve, practic, o problema creata de alte tari. Gestionarea crizei imigrantilor este lasata, asadar, doar pe umerii Greciei. Haosul creat i-a lansat premierului Tsipras provocarea de a gestiona aceasta criza umanitara simultan cu adoptarea masurilor de austeritate si a reformelor structurale cerute de creditori in baza ajutorului financiar primit de Atena anul trecut pentru a evita iesirea tarii din zona euro.
Pe parcursul anului trecut, guvernul de la Atena i-a lasat pe refugiati sa traverseze Grecia spre tarile prospere din Europa pentru a cere azil de sedere. Dar, atunci cand tarile aflate pe rutele de tranzit ale refugiatilor au decis sa stopeze fluxul de refugiati, restul Europei a amenintat Grecia ca ar putea fi eliminata din spatiul Schengen daca nu isi va exercita controlul asupra propriilor granite.
Vazut in fata unui ultimatum, Tsipras a dat ordin sa se infiinteze in insule atat noi centre operative pentru inregistrarea imigrantilor cat si tabere de refugiati, inclusiv in jurul Atenei. In acelasi timp, Tsipras si-a intarit pozitia sa in fata Europei, cerand in aceasta saptamana ca UE sa recunoasca public ca Grecia nu poate sa isi asume singura intreaga responsabilitate a aceste crize. Tsipras a cerut sanctiuni pentru tarile care nu isi iau cota de refugiati in baza planului adoptat de Bruxelles.
In conditiile in care situatia Greciei chiar este disperata, Tsipras se poate astepta la un aliat nesperat. Este vorba despre Angela Merkel, vazuta mai de toti ca uzurpatorul suveranitatii Greciei.
Angela Merkel si-a continuat politica pro-refugiati in ciuda opozitiei din Germania si a celorlalte guverne europene. Cancelarul are nevoie de o intelegere ca sa dezamorseze aceasta problema iar misiunea sa ar putea sa devina din ce in ce mai complicata – oricum, este! – daca criza umanitara din Grecia se intensifica.
Deciziile Austriei si ale altor 9 tari europene de a-si intensifica protocoalele si controalele de la vama au prins pe picior gresit zeci de mii de imigranti, care s-au vazut nevoiti sa stationeze in Grecia. Aceste masuri au infuriat-o pe Angela Merkel iar aceasta situatie a creeat premizele unei aliante intre Berlin si Atena.
Cativa membri ai fragilei coalitii de guvernamant condusa de Alexis Tsipras au lansat ideea unei negocieri cu creditorii Greciei, care ar putea sa isi mai micsoreze pretentiile financiare iar Atena, in schimb, ar putea sa ii gazduiasca pe refugiatii carora Europa nu le-ar mai permite accesul pe Continent.
Totusi, sunt foarte putine semne ca liderii europeni s-ar gandi la aceasta ipoteza si sa isi relaxeze solicitarile stabilite vara trecuta in baza planului de salvare financiara a Greciei. Creditorii Atenei isi doresc in continuare reduceri bugetare si masuri de austeritate dureroase in multe sectoare ale economiei elene.
Wolfgang Schauble, ministrul de Finante al Germaniei, a avertizat intr-un discurs sustinut joi la Londra ca aceasta criza a refugiatilor nu ar trebui sa determine Grecia sa isi relaxeze eforturile fiscale.
Totusi, scenele dramatice cu refugiatii imprastiati de-a lungul granitei de nord a Greciei indurand gaze lacrimogene si conditii neigienice i-au determinat pe oficialii europeni sa-i promita Greciei o asistenta umanitara in valoare de 700 de miliarde de euro pentru urmatorii trei ani. In plus, oficialii de la Bruxelles isi intensifica eforturile de a masa cat mai multi refugiati in Turcia.
Provocarea lui Tsipras ramane, insa, una foarte mare. Oponentii politici au inceput sa apara atat dinspre dreapta cat si dinspre stanga esicherului politic. Economia a continuat sa se dilueze in ultimele luni din ce in ce mai mult. Sa nu uitam ca Grecia a impus controlul capitalului in timpul negocierilor turbulente cu creditorii europeni iar economia a continuat sa se contracte.
Ca masuri urgente, Tsipras a impus noi taxe si a inceput sa reduca pensiile pentru a se conforma cu termenii ajutorului financiar. Rata somajului, in Grecia, nu a mai coborat sub 25% de peste 2 ani iar somajul in randul tinerilor ramane aproape de 50%. Dar premierul elen trebuie sa revizuiasca urgent sistemul falimentar de pensii, o masura fara de care Grecia nu poate sa avanseze in discutiile cu creditorii privind scutirea unei mari parti a datoriei sale publice. Presiunea creditorilor a scos din nou lumea in strada care a protestat violent fata de masurile de austeritate. Creditorii, la randul lor, au intarziat sa aloce miliarde de euro conform ajutorului financiar stabilit pentru ca nici guvernul Tsipras nu si-a respectat angajamentele.
