De ce Grecia nu poate sa elimine controlul capitalului

Grecia trece prin cea mai dificila criza economica din ultimii 30 de ani. Discutiile in contradictoriu dintre Tsipras si creditorii Greciei au culminat cu momentul in care Atena a impus controlul capitalului si a decis organizarea unui referendum in baza caruia cetatenii trebuiau sa aleaga intre austeritate sau iesirea din zona euro. Cele doua parti au ajuns la o intelegere, contrar vointei populare, insa bancile sunt in continuare restrictionate la a face tranzactii.

In ultima luna, Grecia a fost decuplata de la restul lumii financiae. Grecilor le este aproape imposibil sa mai scoata bani din tara, asta gratie masurilor pentru a controla capitalul si care au fost adoptate pe 29 iunie. Daca bancile sunt protejate de acest scut pentru a nu se prabusi, economia tarii ramane strangulata.

Pentru companii, controlul capitalului este aproape un act sinucigas. Pentru a putea sa isi plateasca datoriile fata de firmele straine, companiile grecesti trebuie sa astepte de fiecare data raspunsul unei comisii guvernamentale pentru a aproba facturile ce depasesc o anumita suma de bani. Acest procesa distrus fluxul de plati iar furnizorii le cer acestor companii grecesti sa isi plateasca serviciile in avans.

De cealalta parte, persoanele fizice nu pot sa isi deschida conturi bancare, nu pot sa cumpere actiuni si nu pot sa faca transferuri mari de bani. Exista, insa, doua exceptii. Studentii greci din strainatate pot primi 5,000 de euro pe trimestru in timp ce cetatenii care beneficiaza de tratament medical in alte tari pot primi pana la 2,000 de euro pe luna.

Retragerile de bani din bancomate au fost limitate la 60 de euro pe zi. Ministrul Economiei, Giorgos Sathakis, a avertizat pe 12 iulie ca ar putea sa dureze cateva luni pana cand aceste masuri ar putea fi eliminate complet. Atunci cand Grecia parea sa iasa din zona euro, controlul capitalului a fost impus imediat pentru a proteja bancile. Incepand cu luna decembrie, deponentii au scos din bancile grecesti peste 40 de miliarde de euro.

Problema masurilor de acest gen, care limiteaza circulatia capitalului, este ca sunt foarte usor de impus dar extrem de dificil de eliminat. In plus, increderea in banci se duce rapid.

Islanda este cel mai bun exemplu care sa demonstreze aceasta afirmatie. Abia acum guvernul islandez a inceput sa ridice restrictiile impuse in 2013 atunci cand tara a fost aproape de a intra in incapacitate de plata. Deponentii cu conturi grase si-au vazut rezervele de bani diminuate, bancile folosindu-se de acest bani pentru a se recapitaliza.

In cazul Greciei, negocierile au fost extrem de sinoase. Multi dintre partenerii sai din zona euro si-au exprimat indoiala ca Grecia se va angaja pe deplin ca sa implementeze toate reformele cerute de creditori.

Atunci cand Cipru a impus controlul capitalului, bancile “au umblat” la conturile deponentilor straini. De data aceasta, in Grecia, majoritatea populatiei si-a scos banii din banci. Problema este ca ceea ce a mai ramas sunt banii firmelor mici si mijlocii iar daca guvernul va decide ca recapitalizarea bancilor va include o cota din aceste depozite, inseamna ca economia Greciei chiar va fi facuta zob.

In orice caz, gaurile din sistemul bancar al Greciei trebuie sa fie acoperite, intr-un fel, inainte de a fi inlaturat controlul capitalului. Pana atunci, Banca Centrala Europeana trebuie sa efectueze teste de stres si sa fie finalizat planul de ajutor financiar. Abia ne aflam in situatia de inceput.

Daca procesul de recapitalizare va fi savarsit, atunci BCE va analiza situatia si daca este multumita cu progresul realizat, atunci Atena va putea ridica limita retragerilor din banci si sa reautorizeze transferurile bancare peste granita.

grecia_bailout

Pentru ca Grecia sa beneficieze de ajutorul financiar din partea creditorilor, trebuie ca FMI-ul sa fie convins sa intre in joc iar Grecia trebuie sa puna in aplicare urmatoarele masuri pe care deja le-a adoptat in Parlament:

1. cresterea bazei de colectare a taxelor pentru a maximiza veniturile la stat
2. reformarea sistemului de pensii pentru a deveni viabil din punct de vedere financiar
3. asigurarea independentei institutului de statistica
4. adoptarea unor pachete legislative care sa asigure reduceri de cheltuieli publice in mod automat daca guvernul isi rateaza tintele de surplus bugetar
5. reforma sistemului de Justitie pentru a fi mai eficient si pentru a face o reducere de costuri
6. adoptarea unor reforme in domeniul comertului care sa includa, printre altele, posibilitatea magazinelor de a fi deschise si duminica
7. privatizarea retelelor de alimentare cu curent electric
8. reinnoirea conditiilor in baza carora se face negocierea contractelor colective de munca
9. intarirea guvernantei bancilor si eliminarea din sistem a creditelor neperformante
10. transferul unor active in valoare de 50 de miliarde de euro intr-un fond suveran iar aceste active sa fie la dispozitia creditorilor in cazul in care Grecia nu isi onoreaza obligatiile de plata
11. reforma adiministratiei publice, care include si diminuarea costurilor
12. Guvernul de la Atena trebuie sa se consulte mai intai cu Troica inainte de a lua orice decizie care sa afecteze economic tara
13. reexaminarea legislatiei adoptata in ultimele sase luni care nu este in conformitate cu angajamentele anterioare in baza carora Grecia a obtinut primele doua ajutoare financiare

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1