fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Zona Euro

De ce FMI-ul nu poate scuti Grecia de la plata datoriei de 1,7 miliarde de dolari

Mai sunt 9 zile pana la marele deznodamant ale acestei telenovele. Pana pe 30 iunie, Grecia trebuie sa ramburseze o transa de 1,7 miliarde de dolari catre FMI. Este limpede ca lumina zilei ca nu are resursele financiare necesare pentru a o face. Daca Grecia nu va ajunge la o intelegere cu creditorii sai pentru a mai castiga ceva timp, singura optiune este intrarea in incapacitate de plata. Ceea c ear insemna ca cetatenii greci si investitorii vor intra intr-o goana nebuna de a-si retrage banii din bancile elene.

FMI-ul, institutiile europene, creditorii internationali si Grecia sunt in impas. Fiecare are serioase constrangeri ca sa cedeze si sa se ajunga in acest fel la o intelegere.

FMI-ul este o institutie ce functioneaza pe niste reguli foarte clare si are un statut de creditor preferential, ceea ce inseamna ca trebuie platit inainte de ceilalti creditori. FMI-ul poate credita o tara numai dupa o analiza economica riguroasa din care sa reiasa ca datoria este sustenabila si ca probabilitatea de rambursare a imprumutului este una ridicata. In cazul asistentei financiare acordate Greciei, tinand cont ca tara a inregistrat o crestere economica modesta, are un surplus primar scazut iar datoria publica este uriasa, sansele ca imprumutul sa mai fie rambursat scad considerabil. Asadar, FMI-ul nu poate sa plateasca ultima transa atat de mult dorita de greci daca nu exista un acord in acest sens. Intrucat are un statut de creditor preferential, datoria FMI-ului nu poate fi restructurata iar sarcina de a curata mizeria economica din urma Greciei atarna pe urmele platitorilor de taxe europeni.

 

Ce ii cere FMI-ul Greciei si ce ii ofera:

  1. In programul initial intocmit pentru acordarea Greciei a celui de-al doilea ajutor financiar, partile au cazut de-acord ca surplusul primar sa fie de 3% in 2015 si 4,5% in 2016. Aceste tinte sunt, acum, de neatins. Astfel, Troica i-a propus Greciei sa reduca cu 1% tinta surplusului primar, adica sa fie de 2% in 2015 si de 3,5% in 2016, oferindu-i inca doi ani ca sa isi atinga tintele initiale prevazute in program;
  2. Troica i-a cerut Greciei o reforma comprehensiva a TVA-ului, inclusive largirea bazei de calcul;
  3. Diminuarea pensiilor cu 1%. Aceste venituri ale populatiei reprezinta 75% din cheltuielile primare bugetare. Restul de 25% au fost reduse drastic, deja. Cheltuielile cu pensile inseamna 16% din PIB iar transferurile de la buget la sistemul de pensii inseamna aproape 10% din PIB;
  4. Creditorii internationali au fost de-acord sa ii acorde Greciei o finantare extra si sa inchida ochii la unele datorii pentru ca datoria Greciei sa fie sustenabila

exporturiGuvernele europene, pe de alta parte, nu mai pot sa accepte restructurarea datoriei Greciei fara un angajament solid facut de Alexis Tsipras pe seama reducerii cheltuielilor bugetare, in special a salariilor si a pensiilor, ceea ce inseamna trei patrimi din cheltuielile primare. Va fi greu de explicat cetatenilor europeni de ce trebuie sa suporte povara datoriilor Greciei, in timp ce, in multe tari din Uniunea Europeana somajul este la cote ridicate, cresterea economica este lenta iar taxele si impozitele au ajuns la cel mai inalt nivel inregistrat in ultimii ani.

La randul sau, Alexis Tsipras nu poate sa se intoarca la Atena si sa prezinte in fata Parlamentului grec un pachet de reforme si de reduceri bugetare care intra in contradictie cu ceea ce a promis in timpul campaniei electorale, iarna trecuta. Mai mult, Tsipras a jucat la cacealma in toate aceste negocieri, sperand ca ii va determina pe liderii europeni sa accepte orice fel de intelegere pentru a tine zona euro unita. Numai ca a primit o reactie contrara asteptarilor sale. Toata Europa s-a dovedit a fi unita in a respecta regulile si institutiile in fata oricarei abordari de acest gen. Lui Tsipras i-a iesit ceea ce niciun birocrat de la UE nu a reusit pana acum: sa uneasca Europa.

Mai mult ca sigur, FMI-ul nu isi va inchide programul financiar facand plata ultimei transe catre Grecia. Si-ar pune in joc toata reputatia si ar deschide Cutia Pandorei facand exceptii de acest gen. Chiar daca Grecia va primi asistenta financiara de la BCE, aacesti bani vor cumpara ceva timp pentru a mentine negocierile la un nivel caldut. Dar problemele structurale ale Greciei nu vor fi rezolvate.

Grecia nu are un model de business. 40% din exporturile sale sunt materii prime si nu exista nicio baza solida pentru o productie avansata tehnologic. Practic, Grecia nu are niciun argument in favoarea sa, in afara de turism, pe care poate sa il foloseasca intr-o argumentatie privind o crestere economica spectaculoasa in urmatorii ani.

Related posts

Cadoul de final de mandat al lui Mario Draghi: BCE reduce ratele dobânzilor și relansează programul de cumpărare de obligațiuni

Adelina Miron

Christine Lagarde anunță o schimbare importantă la Banca Centrală Europeană care îi privește pe toți contribuabilii europeni

Adelina Miron

Angela Merkel și finalul Epocii de Aur pentru economia germană. Ce ar însemna pentru Cancelar intrarea economiei în recesiune

Vlad Epurescu

Se află Germania pe drumul către recesiune?

Vlad Epurescu

Se gripează zona euro?

Vlad Epurescu

O lecție pentru România: cum și-a refăcut Grecia cel mai periculos drum național cu bani europeni

Vlad Epurescu

Leave a Comment

trusted online casino malaysia