austria

Curiosul caz al Austriei: cum a regresat această țară după extinderea Uniunii Europene spre Est

Odată, demult, Austria era lăudată pentru că era cel mai de succes vecin al Germaniei. Era una dintre țările europene care se dezvoltau cel mai rapid însă, începând cu anul 2012, PIB-ul său a crescut anual, în medie doar cu 0,7%. În plus, rata șomajului s-a dublat în ultimii șase ani, sărind de la 5% în 2010 la 10%, la începutul acestui an.

Această dinamică a economiei austriece își are originile în modul în care Austria a interacționat cu țările din Europa Centrală și de Est după căderea comunismului. La început, Austria a beneficiat de lărgirea granițelor UE spre est. Schimburile comerciale internaționale au crescut, firmele austriece au investit masiv în regiune iar băncile și-au deschis, aici, numeroase subsidiare, finanțând modernizarea acestei regiuni. Toate aceste lucruri au avut efecte pozitive asupra mediului de afaceri iar economia Austriei a crescut spectaculos.

Norocul nu a mai fost de partea Austriei iar țara a început să cunoască reversul medaliei de pe urma acestei expansiuni. Or fi având țările din Centrul si Estul Europei un nivel scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor, însă ele erau bogate în resurse umane. Austria, cu mult mai bogată decât aceste țări, nu avea acest izvor nesecat de talente. În anul 1998, 16% din populația țărilor din Centrul si Estul Europei avea diplome academice. În Austria, nivelul era numai de 7%. Astfel că, atunci când firmele austriece au investit în estul Europei, nu numai că au relocat joburile care cu calificare joasă, ci i-au strămutat și pe cei care erau specializați în diverse domenii care aduceau valoare adăugată, precum cei din cercetare.

În plus, multe companii austriece erau ele însele subsidiarele altor firme străine. Spre deosebire de multinaționalele germane care și-au transferat cultura organizațională în subsidiarele din Centrul si Estul Europei, cele austriece nu au reușit acest lucru. Companiile nemțești au angajat manageri germani și nu locali, dându-le un control mai mare în ceea ce privește inovația.

Firmele austriece, din contră, și-au adaptat afacerile la mediul de afaceri din regiune și au preferat să angajeze manageri locali. Rezultatul a fost că subsidiarele erau mai autonome în procesul decizional. În plus, nu au existat mecanisme care să impună transferul de inovație de la subsidiară la compania mamă.

Acest fenomen a condus către scăderea ritmului de expansiune economică în Austria și la un boom economic în Estul Europei. Astăzi, Bratislava, Praga și Varșovia, adică acele capitale unde se află cele mai multe subsidiare austriece, au un PIB pe cap de locuitor mai mare decât Viena. Timp de sute de ani, Viena a fost un reper pentru capitalele acestor țări. Din 2008, puterea de cumpărare a populației din aceste trei orașe a depășit-o pe a celei din Viena.

Cu toate că economia Austriei va înregistra, anul acesta, pentru prima dată, o creștere de peste 1%, este de așteptat ca șomajul să crească într-un ritm accelerat pentru că, nicăieri în UE nu este atât de dificil ca în Austria pentru a se crea noi locuri de muncă. Costurile ridicate ale forței de muncă afectează afacerile iar contribuabilii plătesc pentru deciziile proaste ale băncilor.

austria_pib

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1