Cum s-ar rezolva problemele economice ale Greciei: dezbatere intre economistii de la Atena si cei germani

In februarie 2012, centrul Atenei era un camp de lupta intre manifestanti si politie. Zeci de cladiri erau in flacari iar pe strazi se revarsau protestatarii care se bateau corp la corp cu politia. Masurile de austeritate i-au determinat pe greci sa puna la cale un razboi civil.

 

grecia3

In vara lui 2013, la un an aproape de cand Grecia a primit cel de-al doilea bailout, o dezbatere interesanta despre criza din Grecia a avut loc intre  Daniel Gros, directorul institutului CEPS din Bruxelles, Gikas Hardouvelis, profesor de finante la Universitatea Piraeus si econimist sef al Eurobank si Aristos Doxiadis, un capitalist de risc. Dezbaterea a fost organizata de un institut de cercetare grecesc si de bransa de la Atena a celor de la Konrad Adenauer Stiftung, un institut german de cercetare.

Economistii greci si germani au dezbatut soarta Greciei. Toti au cazut de-acord privind efectele severe ale crizei, insa nimeni nu a ajuns la un consens privind politicile care trebuie sa fie implementate in continuare. Economistii de la Atena au apreciat ca aplicarea pe viitor a altor masuri de austeritate se va dovedi contraproductiva si va adanci criza. Problema supra-consumului, capacitatea mica a exporturilor si problemele companiilor exportatoare, raportul dezastruos dintre pret si competitivitate, calitatea proasta a sistemului educational, ineficienta sectorului public si deficitele fiscale sunt motivele care au adus Grecia in pragul colapsului. Evident, nu a vazut nimeni economisti care sa se contrazica asupra a ceea ce este de facut pe termen lung.

Dezbaterea a prins culoare atunci cand s-a discutat despre ceea ce este de facut pe termen scurt pentru a se stopa contractia. Partea greaca a respins din start utilitatea aplicarii de noi masuri de austeritate. Daniel Geros a apreciat ca Grecia are nevoie disperata sa rezolve deficitul contului curent intrucat, daca acest lucru se rezolva, atunci Grecia nu va mai fi o problema europeana si nimeni din afara Greciei nu va mai trebui sa finanteze supra-consumul. De exemplu, daca deficitul public ar continua sa se adanceasca, atunci sectorul privat grecesc ar putea sa sara in ajutor si nu ar mai fi nevoie de interventia Troicii. Cu alte cuvinte, Grecia nu va mai prezenta un risc de contagiune pentru Europa.

Un alt lucru propus de nemti de data aceasta a fost impunerea de constrangeri bugetare indiferent de consecinte pentru ca numai asa s-ar asigura echilibrul economic. Astazi, insa, economia Greciei este la un punct de cotitura si alte restrictii fiscale ar putea sa provoace colapsul Greciei. Doua treimi din tintele contractiilor fiscale au fost indeplinite, dar acoperirea celeilalte treimi ar putea sa nu fie atat de simpla in conditiile in care economia continua sa se scufunde.

Economistii greci au propus ca europenii, in loc sa insiste pentru alte constrangeri fiscale, sa adopte o alta tactica. ASdica sa permita consolidarea fiscala si sa imprumute inca 10 miliarde de euro pentru a acoperi nevoile Greciei pana in 2016, evitand un imediat soc fiscal. Raspunsul a fost transant: nu!

O alta problema abordata a fost cea a sistemului bancar. Desi nu au provocat criza, bancile grecesti au suferit daune colaterale. Gros a propus ca bancile grecesti sa faca inca un sacrificiu si sa stearga unele datorii pentru a avea balantele de plati curate, modalitate prin care s-ar putea relua creditarea firmelor. Evident, grecii nu vor acest lucru intrucat nu mai sunt resurse financiare pentru a recapitaliza bancile. Practic, grecii mai au doar 10 miliarde de euro dintr-o suma initiala de 50 de miliarde.

Desi dezbaterea a fost una extrem de captivanta, aceasta simbolizeaza discutiile la nivel inalt pe care guvernul grec le are cu Uniunea Europeana. Mai mult, problema Greciei dinamiteaza si relatia dintre FMI si duoul CE-BCE, intrucat FMI insista pentru stergerea datoriilor.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1