merkel1

Cum poate guvernul german să salveze Deutsche Bank de pe marginea prăpastiei

Investitorii din Qatar susțin managementul lui Deutsche Bank dar caută asigurări că cel mai mare creditor din Europa pentru a rezolva problemele financiare care se profilează în condițiile în care va trebui să plătească despăgubiri de 14 miliarde de euro.

Familia regală a Qatarului este cel mai mare acționar al lui Deutsche Bank și controlează acțiunile instituției financiare prin mai multe vehicule investiționale. De curând, membrii familiei regale și-au exprimat îngrijorarea față de amenzile și penalizările primite de bancă de la Departamentul de Justiție a SUA care ar putea să amenințe planurile lor pe termen lung cu Deutsche Bank.

Analiștii apreciază că, dacă John Cryan, directorul executiv al băncii, nu reușește să-i convingă pe șeici, atunci, acest lucru ar însemna încă un cui în sicriul băncii.

Familia regală a pompat 1,75 miliarde de euro în Deutsche Bank în vara anului 2014, sumă ce face parte dintr-o majorare de capital de 8 miliarde de euro. O acțiune a costat 29.20 de euro. Recent, șeicul Hamad bin Jassim al-Thani a aruncat în joc sute de milioane de euro pentru a majora cota de acțiuni deținute la Deutsche Bank de vehiculele sale financiare aproape de 10%, ajungând să fie cel mai important acționar al băncii.

Deutsche Bank a luat-o, însă, la vale. Acțiunile s-au prăbușit cu 45% în acest an și se tranzacționează aproape de valoarea de 12 euro. Declinul acțiunilor înseamnă o pierdere de un miliard de euro.

Șeicul, ex-premier al Qatarului, prin vehiculele sale financiare, nu s-a comportat ca un investitor activ în Deutsche Bank, preferând să nu se amestece în operațional și în activitățile manageriale. Familia regală a preferat să rămână răbdătoare și să își construiască o strategie pe termen lung, vizând să își mărească participațiunea.

actiuni-deutsche-bank

Ceea ce și-a dorit șeicul este mai multă transparență. Marea îngrijorare este alimentată de erodarea profiturilor și de pierderea tinerelor talente în domenii cheie precum managementul activelor și cel investițional. În plus, Departamentul de Justiție american a sugerat că Deutsche Bank va trebui să achite 14 miliarde de euro pentru a soluționa cazuri ce trenează de ani de zile în domeniul titlurilor ipotecare și a valorilor imobiliare. Și acesta este doar începutul întrucât, așa cum și Deutsche Bank a confirmat, suma finală ar putea fi mult mai mare.

Investitorii se tem că Deutsche Bank nu va avea abilitatea de a trece cu bine prin această furtună,
întrucât știu că banca se confruntă cu probleme de capital iar profiturile sale au început să scadă vertiginos.

Ce poate să facă Merkel?

Dacă Deutsche Bank ar avea nevoie de o infuzie de capital pe care nu ar putea să îl strângă de la investitori, atunci, Berlinul ar avea un spațiu de manevre fiscale mai mult decât suficient pentru a acționa. Problema care se pune este dacă va vrea să intervină.

În urmă cu câțiva ani, în plină criză a monedei euro, cancelarul Angela Merkel și ministrul de Finanțe Wolfgang Schauble au atacat statele care au ajutat financiar băncile private aflate în dificultate. În schimb, au promovat noi reflementări care astăzi se aplică și care îi obligă pe creditori și, câteodată, chiar și pe deponenți, să susțină financiar banca înainte ca guvernul să intervină.

Puțină lume se așteaptă ca Deutsche Bank să fie lăsată să se prăbușească. Efectele ar fi catastrofale și ar depăși granițele Germaniei. Deutsche Bank este o instituție puternic conectată în Europa, dar cu alte bănci fragile și care se chinuie după ani de zile de creștere economică lentă.

Guvernul de la Berlin are, însă, la îndemână, o serie de opțiuni ca să rezolve această problemă.

În primă instanță, ar putea să pună presiune pe Deutsche Bank să negocieze cu Departamentul de Justiție al SUA o despăgubire mai mică concomitent cu folosirea canalelor diplomatice dintre Berlin si Washington.

Apoi, Berlinul ar putea să se folosească de o lacună în legislația care reglementează modul în care o bancă poate fi salvată de la faliment și care îi permite o recapitalizare de stat preventivă în condițiile în care a picat un test de stres. Ministerul de Finanțe al Germaniei ar putea să convingă supervizorul băncii să testeze „perna” de capital a Deutsche Bank, permițându-i guvernului să intervină cu o injecție de capital în situația în care banca nu trece testul.

Berlin ar putea să urmărească și o fuziune între Deutsche Bank și Commerzbank, cel de-al doilea gigant bancar al Germaniei. Asul din mâneca Berlinului este că deține o participație de 15,6% la această bancă, o moștenire de pe vremea ajutorului financiar acordat în anul 2009 acestei instituții. O asemenea înțelegere ar însemna oportunitatea guvernului de la Berlin de a injecta capital în Deutsche Bank fără a lăsa impresia ca face acest lucru.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1