Cum au coafat francezii rata somajului… Si Hollande vorbea despre masuri credibile pentru a mai candida in 2017

La dineul anual organizat de Asociatia de Presa a Presedintiei, Francois Hollande, seful statului Frantei, a anuntat ca o conditie pentru candidatura sa pentru un al doilea mandat este ca Guvernul socialist sa combata somajul pe termen lung cu masuri credibile. Dar ce au facut francezii pentru a mai “coafa” rata somajului?

Franta este cea de-a doua economie a Uniunii Europene si ocupa locul 6 pe plan mondial. Este tara care gazduieste sediile unora dintre cele mai importante companii multinationale ale lumii, fie ca vorbim despre sectorul energetic sau despre brandurile de lux. Productivitatea per ora de munca este una dintre cele mai mari din lume. Sistemul sanitar este unul dintre cele mai performante de pe mapamond. Previziunile demografice ale Frantei sunt mult mai bune decat ale multor vecini europeni. Franta este principala forta armata a Europei si este un jucator de categorie grea in Uniunea Europeana, singurul, de altfel, care poate sa ii tina piept Germaniei. Pana la urma, care este problema Frantei?

Republica condusa de Francois Hollande are de trecut multe provocari si obstacole economice. Competitivitatea sectorului de afaceri a scazut considerabil fata de nivelul atins la inceputul anilor 2000. Marjele de profit ale companiilor au inceput sa se diminueze. Emmanuel Macron, premierul Frantei, a subliniat ca administratia tarii nu este capabila sa isi controleze cheltuielile publice iar locurile de munca subventionate au cotribuit la marirea deficitului din fondul de asigurare de somaj. In timp ce Germania si-a reformat piata fortei de munca in urma cu 10 ani, Franta a stat pe loc.

George W. Bush remarca in urma cu mai multi ani ca, in vocabularul francez, nu exista un cuvant sinonim pentru antreprenor. In termeni bruti, datoria publica a Frantei inseamna 98% din PIB. Dar, daca se scad activele financiare ale Guvernului, datoria publica neta raportata la PIB ajunge la 91%. Tratatul de la Maastricht arata ca o tara poate sa fie eligibila pentru a adera la zona euro numai in cazul in care datoria publica raportata la PIB nu depaseste 60%.

In 2009, cand ne aflam in plina criza financiara, deficitul bugetar al Frantei era de 7%. Cinci ani i-au trebuit Frantei sa isi reduca deficitul la 4%, cu mult insa peste reglementarile de la Maastricht, care invoca un deficit de 3% pentru a dobandi calitatea de membru al zonei euro. Reducerea deficitului s-a datorat masurilor de austeritate implementate dar si unei usoare cresteri econonice care nu a survenit, insa, la nivelul atins de Germania, de exemplu.

Incepand cu anul 2008, anul crizei economice, economia Frantei a crescut cu doar 2.2%, ceea ce exeplica de ce Franta nu a reusit sa isi diminueze atat datoria publica dar si deficitul bugetar. Spre deosebire de Marea Britanie, Franta nu a reusit sa beneficieze de ajutorul inflatiei pentru a-si diminua datoria publica pentru ca nu isi poate controla politica monetara. Aceasta este treaba Bancii Centrale Europene.

In cel de-al doilea trimestru, economia Frantei va creste mult mai lent fata de ritmul capatat in primul trimestru. Daca in primele trei luni ale anului expansiunea economica a fost de 0.6%, ritmul a incetinit iar cresterea economica din cel de-al doilea trimestru va fi de doar 0.2%.

In ciuda faptului ca Guvernul francez a incercat o serie de schimbari administrative prin care sa clasifice somajul, in luna iunie, numarul celor fara locuri de munca a ajuns la 5.7 milioane. Franta a ajuns unul dintre mai slabi elevi din Uniunea Europeana.

someri franta

Dar ce au facut francezii pentru a mai “coafa” rata somajului? Centrul pentru ocuparea fortei de munca a transferat o parte dintre somerii din categoria A, cea care este cea mai scrutinizata de observatorii economici, in categoriile D si E, acolo unde acesti oameni sunt considerati a fi someri dar fara a-si cauta locuri de munca. Dintr-un foc, din statistici, au fost eliminati 10,000 de someri. Asta i-a permis Ministerului Muncii sa anunte luni seara ca numarul somerilor din categoria A nu a crescut decat cu 1300 de oameni. Cifra a fost prezentata ca o mare victorie pentru ca, inainte ca aceste schimbari pe hartie sa fie puse in aplicare, in luna mai numarul somerilor a crescut cu 16,200 de persoane iar in luna aprilie numarul a fost si mai mare – 26,200.

Aceasta clasificare nu schimba datele problemei. Franta ar trebui sa admita ca somajul continua sa creasca. Chiar si daca procentul somerilor este recalculat folosindu-se o metoda mult mai rafinata, cifrele din luna iunie demonstreaza ca, dupa 33 de luni de cand Francois Hollande a castigat presedintia Frantei, tara condusa de el este cu mult in urma Europei. In timp ce Spania, spre exemplu, a adoptat o serie de masuri ambitioase, a reformat piata muncii si incepe acum sa culeaga roadele, Franta nu a reusit sa combata somajul.

someri franta 1

Intre mai 2012 si mai 2015, media europeana a ratei somajului a scazut de la 10.4% la 9.6%. Acest fenomen nu a avut loc si in Franta. Conform Eurostat, in luna mai, somajul in Franta era de 10.3% in timp ce, in 2012, nivelul era mult mai scazut, undeva la 9.7%. Desigur, Franta nu se poate compara cu Grecia, acolo unde, somajul a atins in aprilie cota de 26.5%. Dar in Suedia, Germania sau Marea Britanie somajul a inceput sa scada.

Tinand cont de acest trend, Guvernul pare incapabil sa anunte vestea buna ca va reusi in viitorul apropiat sa inverseze curba somajului. Si aceasta, daca tineti minte, a fost marea promisiune din campania electorala pe care si-a asumat-o Francois Hollande si care, pana acum, nu a fost onorata. Toate masurile economice impuse la finele lui 2013 si in anul 2014 au fost sortite esecului iar somajul nu a fost nici pe departe combatut.

Related News

2 Responses

Leave a Reply
  1. avatar
    MIB
    Jul 30, 2015 - 11:19 AM

    Cam ciudata remarca lui George W. Bush, un intelect fara mari sanse de Guiness Book, referitoare la afaceristii francezi. Din pacate fraza respectiva arata foarte rau in limba romana, unde cuvantul “antreprenor” a fost preluat tocmai din… franceza. Este adevarat ca in Franta socialista nivelul antreprenorial este departe de cel din USA, cum este dealtfel in toate tarile preocupate excesiv de redistribuirea bogatiei, incat creatorii de valoare prefera sa nu se lase jecmaniti. Insa nici supradimensionarea constanta a aparatului de stat american nu inspira prea multa incredere.

    Reply
  2. avatar
    elle
    Jul 30, 2015 - 04:51 PM

    “Marges de profit” sau “Profit margins” = marje de profit, in limbq romana. Margini au competentele unora…

    Later edit (Redactia): Multumim frumos, am corectat!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1