Vinerea viitoare, Parlamentul spaniol va dezbate proiectul de rectificare bugetara pentru anul 2015. Chiar daca respecta, pe hartie, tintele stabilite pentru balanta fiscala, foarte putini cred ca viitorul cabinet care va fi desemnat dupa alegerile parlamentare de la finele lui 2015 va mai guverna in functie de liniile acestui buget.
Partidele politice sunt in plina batalie electorala, sunt umar la umar si incearca sa isi atraga voturi folosind diverse cadouri sau pomeni electorale. Partidul premierului Mariano Rajoy a actionat rapid, reducand substantial taxele. O alta promisine facuta electoratului este ca toti cei care castiga sub salariul minim pe economie vor primi cate un cec prin care sa fie compensate aceste venituri. Toate reformele structurale sunt asezate cu grija, in sertare. Nimeni nu pronunta cuvinte precum “sacrificiu”, “austeritate” sau “eficienta”.
In realitate, deficitul bugetar al Spaniei este la cote inalte. Economiile suplimentare care ar fi fost obtinute din scaderea ratelor dobanzii si a indemnizatiilor de somaj – adica aproape 1% din PIB – nu au condus catre reducerea cheltuielilor. Tintele economice au fost atinse in 2014, insa toti se asteaptau la o depasire substantiala in acest an. Numai ca, la jumatatea anului, Spania este foarte departe de a-si atinge obiectivele.
Deviatia fiscala a fost cauzata de o combinatie de cheltuieli locale si regionale peste nivelul stabilit la inceputul anului precum si de o lipsa acuta a veniturilor din asigurarile sociale. Pentru ca peisajul sa fie si mai trist, exista o crestere semnificativa a investitiilor publice. Intr-un an in care Spania se bucura de randamente scazute la titlurile de stat, rezultatul bugetar este mai degraba dezamagitor.
Guvernul planuieste sa reduca cheltuielile bugetare cu 4.4% in anul viitor, dar nimeni nu ia in serios aceste vorbe. Rezultatul alegerilor va valida, mai mult ca sigur, un guvern minoritar, monitorizat indeaproape de un partid care va vrea sa stoarca totul dar… din nimic! In 2016, tinta deficitului bugetar pentru viitorul guvern spaniol este de 2.8%. Analistii economici estimeaza ca acesta va ajunge la 3.4% din PIB.
Pentru moment, deficitul bugetar al Spaniei este absorbit de injectiile masive cu lichiditati pompate de Banca Centrala Europeana. Datoria publica, insa, al carei nivel este aproape cat PIB-ul, face Spania sa fie vulnerabila la socurile externe.
Datoria privata, peste media zonei euro, este de-asemeni o problema cheie pe care Spania trebuie sa o rezolve pentru a se desprinde definitiv de criza economica. Agentia de rating Moody’s previzioneaza, insa, ca economia Spaniei va ramane stabila in urmatoarele 12 luni si admite ca reformele fiscale si reducerea impozitului pe venit vor contribui la cresterea veniturilor pentru gospodarii.
Cresterea economica a Spaniei pentru 2015 este estimata a ajunge la 3.3%. Rata somajului va scadea la 22.2% anul acesta si la 20.2% in 2016. Pana acum, ibericii s-au bucurat de preturile scazute la petrol si de relansarea cererii private si a cererii externe, lasand in urma efectele dezastruoase ale crizei. Spectrul politic le ofera votantilor un tablou roz, insa anul 2016 va fi unul complicat pentru Spania.
