fbpx trusted online casino malaysia
europolitics
Bruxelles Comisia Europeana Romania Zona Euro

Cum a reușit PSD să aducă România printre ultimele țări în topul celor care au accesat bani prin Planul Juncker

Din peste 200 de proiecte depuse de guvernarea Ponta, niciunul singur a fost eligibil pentru finanțare prin Planul European pentru Investiții (EFSI), deși acestea valorau zeci de miliarde de euro.

Din cauza unei proaste guvernări, a unei lipse de interes crase și a lipsei de expertiză, România a fost incapabilă să fructifice oportunitățile financiare oferite de Planul Juncker pentru investiții (EFSI).

Alegerile europarlamentare din mai 2014 l-au adus în fruntea Comisiei Europene pe Jean-Claude Juncker, fostul premier al Luxemburgului. Unul din marile sale proiecte pentru relansarea economiei Uniunii Europene a fost crearea unui instrument financiar care sa retrezească în Europa apetitul pentru investiții.

Zona euro, motorul economic al UE, era gripat. Se prefigura la orizont deflația, coșmarul economiștilor. Efectele măsurilor adoptate pentru scăderea șomajului întârziau să apară. Băncile europene erau (și sunt și astăzi) înglodate de credite neperformante. Partidele eurosceptice începeau să câștige din ce în ce mai mult teren, David Cameron anunța referendumul pentru Brexit iar socialistul Alexis Tsipras se pregătea să devină premierul Greciei. Fiind sub o presiune venită din toate părțile, Juncker avea să anunțe în noiembrie 2014 lansarea Planului European pentru Investiții (EFSI), menit să stimuleze creșterea economică în țările Uniunii în perioada 2015 – 2017.

În noiembrie 2014, departe de Bruxelles, România dădea în clocot într-un cazan plin de confuzie. Klaus Iohannis și Victor Ponta erau în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Vrând să impresioneze electoratul de dreapta și mediul de afaceri, premierul țării de la acea vreme, anunța că România va participa la planul Juncker cu peste 200 de proiecte pentru a obține o felie din miliardele de euro puse la bătaie prin EFSI.

Pe scurt, despre EFSI:

  • EFSI primește susținere financiară de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI) și de la Fondul European pentru Investiții.
  • O fracție din bugetul UE de 21 de miliarde de euro garantează banii obținuți de la Banca Europeană pentru Investiții de către acele proiecte care sunt catalogate a fi riscante și inovative și care nu ar reuși să atragă fonduri finanțare de la băncile private sau de la investitori fără acest sprijin acordat de brațul financiar al UE.
  • Din cei 21 de miliarde de euro, peste 6 miliarde sunt destinați întreprinderilor mici și mijlocii.
  • Aceste „proiecte EFSI” ar genera un total de 315 miliarde de euro în următorii trei ani prin co-finanțare.
  • EFSI reduce riscul asumat de investitorii privați pentru a-i determina pe aceștia să aloce fonduri în aceste proiecte.

Ce condiții trebuie să îndeplinească proiectele pentru finanțare prin EFSI?

Principala condiție impusă de Comisia Europeană este ca aceste proiecte să se facă în parteneriat public-privat, pentru a creea noi locuri de muncă și pentru a reduce decalajele economice din Uniunea Europeană. În tot acest proces, UE își propusese să genereze pentru fiecare euro din banii publici alocați câte cincisprezece euro din investiții private.

Așa cum am scris mai sus, aceste proiecte trebuie să fie inovative și cu un grad ridicat de risc. Deși se precizează că nu există o pre-alocare pe criterii geografice sau tematice, sunt menționate o serie de domenii precum cercetarea și inovația, educația, comunicațiile, infrastructura, rețelele energetice de transport și distribuție, energia regenerabilă și eficiența energetică.

Un alt criteriu folosit este impactul social al acestora. Nu contează numai nivelul investițiilor private care este atras, ci și posibilitatea de a genera creștere economică și locuri de muncă. Mai ales că banii publici puși la bătaie nu sunt fonduri nou create, ci bani alocați din alte părți ale bugetului UE.

Cum a ajuns România în topul țărilor care au accesat cei mai puțini bani prin EFSI?

Planul lui Junker a decolat în aprilie 2015. Pe masa Comisiei Europene erau peste 2.000 de propuneri de proiecte venite de la toate statele membre UE. Peste 200 erau îngrămădite de Guvernul României condus de Victor Ponta, din ciclul „Mircea, fă-te că lucrezi”. Toate cele peste 2.000 de proiecte propuse de statele membre totalizau un necesar de investiții de 500 de miliarde de euro iar proiectele României valorau 62,5 miliarde de euro.

În aprilie 2015 avea loc și summit-ul Consiliului European, la care a participat și Victor Ponta. Premierul de la acea vreme al României mărturisea că a avut o întrevedere cu Jean-Claude Juncker și cu Jyrki Katainen în cadrul căreia cei trei au vorbit și despre EFSI.

Am discutat despre situația economică a României, despre proiectele de infrastructură inclusiv cele din Planul Juncker, în special pe energie și pe transporturi și situația regională.

Victor Ponta, ex-premierul României

Din cele peste 200 de proiecte depuse de guvernul Ponta, niciunul nu a fost eligibil pentru a primi finanțare prin EFSI. În mare, principalele motive au fost următoarele:

  • Proporția covârșitoare a acestor proiecte nu se făcea prin parteneriat public-privat, ci erau proiecte publice guvernamentale, nerespectând prima regulă impusă de EFSI
  • Prezentau riscuri privind co-finanțarea de la bugetul de stat
  • Procesul implementării era expus la apariția unor întârzieri și proiectul să fie livrat peste termenul limită
  • Livrarea proiectelor se făcea, în unele cazuri, după anul 2017
  • Perioada pentru a organiza licitații publice și a desemna compania câștigătoare pentru executarea lucrărilor era mult prea mare
  • Lipsa experienței în execuția anumitor proiecte
  • Capacitate redusă de a administra acest tip de proiecte
  • Lipsa documentației tehnico-economice

Între 0.9% și 4.75% putea să își adauge România la creșterea economică dacă ar fi accesat aceste fonduri de zeci de miliarde de euro


Dar ce proiecte a depus guvernul Ponta și au fost respinse? Cel mai mare depășea 7 miliarde de euro și viza construcția austostrăzii Iași – Borș. O altă propunere a fost construcția magistralei 7 de metrou, de la Voluntari la Bragadiru și prelungirea metroului din Pipera cu încă două stații. S-a mai propus construcția căii ferate Viscani – Giurgiu, reabilitarea căii ferate Moldova – Transilvania precum și construcția autostrăzii Constanța – Nădlac. Toate acestea nu erau prevăzute să fie realizate în parteneriate public-privat si nu respectau criteriile EFSI, în ciuda faptului că România a primit asistență tehnică de la Bruxelles!

În plină gâlceavă politică pe tema fondurilor obținute de la instituțiile UE, România a reușit să depună câteva proiecte anul acesta și să atragă și niște bani, având un singur proiect aprobat și semnat, în timpul guvernării Cioloș. Este vorba despre un împrumut acordat celor de la Agricover Credit INF, un intermediar financiar, pentru a facilita accesul la bani companiilor mici și mijlocii care activează în sectorul agricol. Fermierii constituie un segment defavorizat pe piața financiară românească iar suma de bani acordată de Banca Europeană pentru Investiții prin EFSI este de 20 de milioane de euro. Comisia Europeană se așteaptă ca acest proiect să genereze investiții în valoare de 54 de milioane de euro. În faza de pre-aprobare mai sunt încă alte 2 proiecte depuse în acest an și care privesc investiții în firme mici și mijlocii.

Ați eșuat, din păcate, la fiecare: zero fonduri europene, nimic din planul Juncker și subvenții întârziate la agricultură la agricultură.

Liviu Dragnea, președintele PSD, 19 septembrie

Guvernul PSD a trimis 200 de proiecte la Comisia Europeană pentru a fi analizate pentru planul Juncker și din aceste 200 au fost selectate fix 0. Deci PSD este o catastrofă în ceea ce privește planul Juncker. Acest Guvern a trimis câteva proiecte, din care unul a fost deja aprobat și mai sunt în proceduri foarte avansate încă două.

Cristian Ghinea, ex-ministru al Fondurilor Europene, 19 septembrie

La un an și jumătate de la lansarea EFSI, Jyrki Katainen, vice-președintele Comisiei Europene însărcinat cu punerea în aplicare a acestui plan, a explicat în cadrul unui seminar susținut pentru a prezenta rezultatele Planului Juncker de ce România nu a fost în stare să obțină mai multe finanțări prin EFSI.

  • „Una dintre provocările avute în România este că nu a fost prezentată o rețea de proiecte”.
  • „Am vizitat România în septembrie și am încercat să conving băncile private să analizeze oportunitățile EFSI, dar nu au fost interesate. Nu au indicat că ar fi o cerere pentru o astfel de finanțare.”
  • „Am discutat intens cu autoritățile și știu că sunt idei bune despre cum să foloseasca EFSI, dar va lua ceva timp până va fi construit un portofoliu de proiecte.
  • „O oportunitate în plus pentru România și a celorlalte tări de coeziune este să îmbine fondurile structurale cu EFSI.”
  • „Vrem să ne asigurăm că țările de coeziune ar putea să se folosească de fondurile structurale folosind bani privați”

În plină derută electorală și drogați cu știri la limita ridicolului, ne îndepărtăm din ce în ce mai tare de realitatea dură a acestei lumi în care trăim. O lume a banilor și a competiției, acolo unde răzbesc eficiența și priceperea. Unde contează numai locul întâi și nu se trăiește de pe azi pe mâine.

Câteodată, însă, se mai sparge bula puturoasă pe care politicienii penali și nepricepuți au construit-o ca să ne țină captivi și la îngrămădeală. Atunci, ne dăm seama că suntem niște coate-goale, că suntem la coada Europei și că suntem săraci. Evident, străinii ne vor răul însă, uite că și atunci când ne vor binele, cei aleși nu contenesc în a ridica prostia, nepăsarea și corupția la rang de identitate națională.

Related posts

EXCLUSIV Iuliu Winkler, despre relațiile comerciale dintre SUA și UE: „Politica protecționistă a lui Donald Trump este un fel de sărut al morții!”

Vlad Epurescu

Cât de solid este noul acord pentru Brexit anunțat de Boris Johnson și Jean Claude Juncker

Europolitics.ro

Propunerea președinției finlandeze la Consiliul Uniunii Europene privind bugetul pe 7 ani al UE adâncește falia dintre țările europene

Adelina Miron

De ce se opune Emmanuel Macron începerii procesului de aderare la UE cu Macedonia de Nord și Albania

Adelina Miron

Ce rol poate avea Ursula von der Leyen în a asigura o dezvoltare sustenabilă a economiei Uniunii Europene

Adelina Miron

Noile normele de protecție socială ale Comisiei Europene îi afectează pe lucrătorii transfrontalieri

Adelina Miron

Leave a Comment

trusted online casino malaysia