Syriza tocmai a primit un ajutor nesperat de unde se astepta cel mai putin. In plina campanie pentru a-i convinge pe greci sa respinga propunerile existente in privinta actualului ajutor financiar, FMI-ul tocmai ce a spus ca recunoaste ca datoria tarii trebuie sa fie restructurata.
Reactia FMI-ului vine ca o manusa pentru guvernul de la Atena pentru ca oficialii Greciei sustin acest lucru de la bun inceput. Yanis Varoufakis, ministrul de Finante, a spus intr-un interviu acordat Bloomberg Tv ca mai bine si-ar taia un brat decat sa semneze un ajutor financiar care nu include reducerea datoriei pentru a face ca platile sa fie mult mai realiste.
Fondul de la Washington a realizat un raport despre sustenabilitatea datoriei Greciei prin care a concluzionat ca ceea ce tara datoreaza nu se mai poate sustine chiar daca Atena va iesi din incapacitate de plata. Elenii trebuie sa achite pana pe 20 iulie inca 3.89 de miliarde de euro dar de data aceasta catre Banca Centrala Europeana. De-aceea, FMI-ul sustine ca Grecia trebuie sa primeasca o reducere a datoriei iar ca sa intareasca aceasta idee, FMI-ul mai vrea ca Grecia sa primeasca o perioada de gratie de 20 de ani in care sa nu fie nevoita sa isi achite datoriile! Economia Greciei a fost afectata de datoria publica uriasa si de o contractie puternica de 25% pe parcursul a cinci ani de zile. FMI-ul sustine ca Atena ar avea nevoie de inca un imprumut in valoare de 50 de miliarde de euro pentru a supravietui in urmatorii trei ani.
La ultima evaluare din mai 2014, datoria publica a Greciei ajunsese sa fie din nou pe drumul sustenabilitatii, cu toate ca inca era vulnerabila la socuri. Pana spre finalul verii lui 2014, atunci cand ratele dobanzii la creditarile externe au scazut foarte mult, se parea ca Grecia nu mai are nevoie de stergerea datoriei. Numai ca, schimbarea semnificativa a politicilor publice, surplusul primar scazut si reformele intarziate care au pus piedici cresterii economice si privatizarilor, arata ca Grecia are nevoi substantiale de refinantare. Tinand cont de datoria publica uriasa, aceste noi nevoi de finantare determina o dinamica nesustenabila a datoriei. Pentru a ne asigura ca datoria este din nou sustenabila, Grecia trebuie sa isi respecte din nou politicile publice dar, de-asemeni, maturitatea imprumuturilor existente vor trebui extinse semnificativ.
Intr-o tentativa ce semana cu teatrul absurdului, Atena alerga disperata la Bruxelles cu noi propuneri economice pentru a-i convinge pe oficialii Troicai sa cada de-acord pe un nou ajutor financiar iar bancile tarii sa se redeschida. In conditiile in care marti seara Grecia a iesit din cel de-al doilea ajutor financiar acordat de Troica, guvernul Tsipras vrea sa aplice pentru un nou acord financiar, pe o durata de 2 ani si in valoare de 29.1 miliarde de euro. Imprumutul este grevat de alte reguli si alte obligatii.
Aici sunt cateva nuante.
Grecia are nevoie de bani. Deblocarea unei noi transe dintr-un acord financiar existent este foarte simpla. Nu necesita decat ca o cerere sa fie semnata de guvernele zonei euro. Dar un nou ajutor financiar inseamna doua decizii separate. In primul rand, Comisia Europeana trebuie sa evalueze cererea de ajutor financiar si sa masoare stabilitatea financiara a zonei euro ca intreg. Apoi, dupa ce Comisia isi termina evaluarea, Eurogrupul trebuie sa decida daca incep negocierile. Pentru Germania, este nevoie ca cererea sa fie aprobata de Bundestag. Daca Eurogrupul hotaraste acordarea creditului, atunci trebuie sa existe o runda de aprobari pentru ca sa fie semnati termenii programului. Pentru Germania ar fi nevoie de inca un vot in Parlament.
Grecia este acum intr-un alt loc economic decat era in urma cu o luna. In timp ce bancile sale au fost inchise in aceasta saptamana, toate presupunerile economice care stateau la baza vechilor negocieri au expirat. Cei 29.1 de miliarde de euro ceruti de Atena nu includ si banii necesari pentru a recapitaliza bancile. Mai mult ca sigur, guvernului de la Atena i se va impune un surplus primar asa ca Grecia va avea nevoie de alte resurse financiare. El ar putea sa insemne 2.5% din PIB si cresterea reala a economiei sa fie de 1% pe an. Aceste tinte nu se pot face fara concesii financiare, fara a fixa dobanzile pana in 2020 sau fara dublarea perioadei de maturitate a datoriei existente.
Pentru ca Grecia va incepe o noua runda de negocieri, acest lucru va ajuta sa se acopere gaurile financiare, dar creditorii vor cere si ei in schimb. Nu este indoiala ca simplificarea TVA-ului si schimbarea regimului de acordare a pensiilor vor ramane niste subiecte de dezbatere. Dar creditorii vor renunta, mai mult ca sigur, la alte probleme care sunt cruciale pentru reforma economiei grecesti, precum liberalizarea pietei muncii si relaxarea reglementarilor care au tinut preturile din magazine la cote foarte inalte. Toate aceste chestiuni vor trebui reevaluate intr-un nou acord financiar, ceea ce inseamna ca Grecia si toata gasca vor avea noi runde de discutii.
