Liderii europeni si cei ai Grecei si-au inceput batalia pentru a convinge electoratul in privinta drumului pe care Grecia il va parcurge incepand de duminica incolo. Fiecare parte incearca sa le demonstreze alegatorilor ca au in maini viitorul monedei euro. Premierul Alexis Tsipras crede cu tarie ca un “nu” din partea electoratului ii va intari pozitia in cadrul viitoarelor negocieri.
Dar, oare, vor mai fi negocieri? Sigur ca da! Este evident ca Grecia nu are de unde sa plateasca, astazi, banii datorati FMI-ului si va avea statutul unui “restantier” fata de Washington. Mai mult ca sigur, Grecia nu va iesi acum din zona euro iar procedura prin care Grecia va fi considerata a fi in incapacitate de plata nu se va declansa chiar acum. Adevarata miza a europenilor este sa faca in asa fel incat Grecia sa poata plati pe 20 iulie banii datorati catre Banca Centrala Europeana. Daca Atena nu plateste pana la scadenta banii datorati BCE, institutia isi va pierde credibilitatea in Europa si abia atunci se poate discuta despre iesirea Greciei din zona euro.
Atunci cand Mario Draghi a spus ca va face tot ceea ce va fi necesar pentru a salva moneda euro, pietele s-au calmat. Lumea economica era din nou in preajma prapastiei cu datorii si a falimentului, insa, la acea vreme, proaspat investit la conducerea BCE, Draghi i-a linistit pe toti. Odata ce deflatia s-a instalat in zona euro, BCE a inceput programul de relaxare cantitativa ce le-a permis unor tari precum Italia si Spania sa “respire” si sa reinceapa cresterea economica.
In cazul Greciei, BCE a mentinut in viata bolnavul sistem financiar elen. Fara asistenta financiara cu lichiditati in regim de urgenta de la Frankfurt, bancile Greciei s-ar fi prabusit instantaneu. De la inceputul anului si pana la izbucnirea acestei crize, deponentii au retras din bancile grecesti peste 50 de miliarde de euro! Asa ca, atuul BCE-ului in fata Greciei este acest ajutor acordat in regim de urgenta care mentine bancile elene pe linia de plutire. Iar asta se intampla de cinci luni de zile timp in care ciorovaierile politice de la Bruxelles si de la Atena au fost la ordinea zilei. In februarie, ajutorul financiar pentru bancile grecesti era de 60 de miliarde de euro. In iunie, suma a ajuns la 89 de miliarde! Numai ca aceste lichiditati pe care BCE le pompeaza in bancile elene inseamna o procedura cam la limita legii, pentru ca, in baza Tratelor UE, acest lucru nu ar fi poisibil deoarece bancile din Grecia rostogolesc mai tot timpul 9 miliarde de euro de datorie publica pe termen scurt.
Pentru a beneficia de lichiditati in regim de urgenta, bancile trebuie sa indeplineasca doua criterii: sa fie solvabile si sa aiba suficient colateral cu care sa garanteze imprumuturile. BCE poate sa influenteze indeplinirea ambelor conditii. Numai ca, in ceea ce priveste capitalul bancilor, acesta este influentat in mod direct si de garantiile pe care le ofera statul. Daca guvernul de la Atena intra in incapacitate de plata, valoarea acelor active si solventa institutiilor de creditare vor fi puse sub semnul intrebarii.
BCE a anuntat duminica faptul ca nu va opri acordarea de fonduri, dar nici nu le va mari. Din acest moment, BCE trece intr-o noua etapa iar vorbele lui Draghi vor fi supuse unui adevarat test. In ianuarie, atunci cand Syriza a preluat puterea si s-a instalat in fruntea Guvernului de la Atena, Draghi avertiza Bruxelles-ul de faptul ca negocierile cu noua conducere elena ar trebui sa fie finalizate cat mai repede.
La mijlocul lunii aprilie, intrebat fiind despre situatia Greciei, Draghi a respins speculatiile ca tara va fi fortata sa abandoneze moneda euro, reiterand ca accederea in uniunea monetara europeana este un proces ireversibil si irevocabil. Acum, tinand cont de datoria si de situatia in care se afla Grecia, tara va fi exclusa de la orice finantare. BCE nu este o institutie politica insa este in fata unei decizii cu incarcatura politica. Daca opreste finantarea bancilor elene arunca Grecia in abisurile saraciei si in afara zonei euro. Daca nu o opreste, atunci BCE iese din sfera economiei si intra in sfera politicii.
O posibila iesire a Greciei din zona euro intr-o maniera dezordonata va insemna si prabusirea monedei euro. Pe de alta parte, BCE a adoptat, sub conducerea lui Draghi, multe politici neconventionale si masuri pentru a combate diferite crize economice. Ca Grecia sa iasa efectiv din zona euro inseamna ca BCE sa isi opreasca asistenta financiara in regim de urgenta pe care o ofera bancilor elene. Iar guvernul Tsipras se va alege cu ceva ce nu isi doreste: intrarea in incapacitate de plata – pentru ca, la un anumit moment, FMI va cere acest lucru – dar nu si iesirea din zona euro.
Draghi, in 2002, lucra pentru Goldman Sachs. Un job caare si astazi atarna ca o tinichea de costumul imaculat al italianului. Goldman Sachs este una dintre bancile acuzate ca a ajutat Grecia sa isi ascunda adevaratele datorii chiar in acea perioada. Evident, Draghi a insistat ca banca a actionat cu integritate.
Presedintele BCE a specificat in multe randuri ca rolul institutiei pe care o conduce este acela de a regla inflatia si ca nu trebuie sa intervina ca un pompier pentru a stinge diferite crize economice. Este treaba politicienilor pentru a combate raul de la radacina zonei euro. De fiecare data spune ca BCE nu este o institutie politica dar nu a ezitat sa depaseasca limitele mandatului pe care il are atunci cand a fost cazul. Spre exemplu, este interzis in statutul BCE ca institutia sa tipareasca bani pentru a plati datoria publica a guvernelor. Dar, BCE o face, chiar daca euroscepticii din Germania au dat institutia in judecata. Numai ca relaxarea cantitativa a permis ca zona euro sa nu mai coboare pe spirala deflationista, una extrem de periculoasa pentru situatia in care se afla majoritatea economiilor din uniunea monetara europeana.
“BCE este gata sa faca orice este posibil pentru a salva moneda euro. Si, credeti-ma, va fi de-ajuns!” Aceasta promisiune istorica a salvat in anul 2012 moneda euro din ghearele disparitiei. In momentul de fata, destinul Greciei este in mainile BCE.
