draghi5

Chiar s-a terminat criza zonei euro?

In ultimul an, politicienii de la Bruxelles ne-au explicat, pe indelete, ca apartine trecutului criza euro. Hemoragia economica declansata in 2010 a fost oprita la finalul lui 2013. Desigur, astazi, problemele economice ale Europei nu mai pot afecta, probabil… SUA! In realitate, somajul depaseste 11%, partidele extremiste si populiste sunt la mare cautare iar in tarile maturate de criza economica, PIB-ul este cu mult sub nivelul inregistrat in 2007.

Privind din perspectiva optimistilor, criza economica europeana avea la baza intrarea in incapacitate de plata a Greciei, care ar fi atras in groapa cu datorii suverane Spania, Irlanda, Italia si Portugalia. Aceasta serie teribila de falimente ar fi nimicit sistemul bancar european si nu ar fi fost de mirare daca si Franta ar fi intrat in aceasta hora. Efectele teribile ar fi fost resimtite si in Asia si in SUA. Investitorii erau disperati si se temeau de intrarea in incapacitate de plata a uneia dintre cele patru tari enumerate, asa ca randamentele titlurilor de stat ale grupului PIGS urcau cu o viteza uluitoare. Ei, acea criza a zonei euro s-a sfarsit.

Mario Draghi, presedintele BCE, a coborat dobanzile la credite cu promisiunea sa faimoasa din 2012, cand a spus ca va face tot ceea ce va fi necesar pentru a preveni falimentele in cascada ale statelor europene. Panica imediata a fost vindecata iar leguitorii zonei euro au castigat timp pentru a crea stabilitate financiara. Spre exemplu, Cipru atunci cand s-a poticnit a fost bagata intr-o incapacitate de plata ordonata iar sistemul bancar european nu a mai fost afectat. A fost dovada ca mecanismele sunt la locul lor si ca Grecia ar putea supravietui unei intrari in incapacitate de plata.

O conceptie gresita promovata de oficiali inalti ai Europei sustine ca aceasta criza a zonei euro a fost cauzata de creditarea excesiva si de datoria suverana. Este adevarat ca unele tari precum Grecia s-au angajat in acumularea de imprumuturi fara numar fix inainte sa loveasca criza. Dar Spania, spre exemplu, chiar avea surplus bugetar inainte ca economia tarii sa se faca praf.

Screen_Shot_2015-01-04_at_9.59.54_PM.0Severitatea recesiunii a creat problema datoriilor suverane si nu invers. Pe scurt: problemele structurale ale ahitecturii zonei euro, precum absenta unei fiscalitati comune, sunt sursa haosului economic. Atunci cand economia intra in declin, creste deficitul bugetar. Atunci cand PIB-ul scade, creste datoria publica. Somajul creste iar populatia colecteaza ajutoare sociale mai degraba decat as plateasca taxe pe venit. Zonele intrate in depresiune economica isi vad piata imobiliara alegandu-se praful de ea iar bugetul public este faramitat.

Unele tari europene, precum Grecia, se duceau spre dezastru bugetar indiferent de situatie. Problemele economice din 2010 ale caror efecte se repercuteaza si astazi au fost cauzate de economiile slabe ale unor tari precum Spania, Italia, Irlanda sau Portugalia care nu erau indeajuns de performante ca sa reziste socurilor economice.

euro-area-unemployment-rate.0Da, economia zonei euro continua sa fie intr-o criza. La fel ca SUA, economia zonei euro a suferit o recesiune crunta in perioada 2008 – 2009. La fel ca in SUA, zona euro a inceput sa isi revina in 2010. Spre deosebire, insa, de SUA, zona euro a reintrat in recesiune in 2011. Piata muncii a inceput sa isi revina abia in 2014 insa rata somajului este mai mare decat a fost atunci cand a izbucnit recesiunea. In Spania, rata somajului este de 24%, in Grecia este de 26% iar in Franta depaseste 10%.

Aceasta situatie, pe care am putea sa o numim Depresiunea Europeana, este diferita dar are legatura cu criza zonei euro din perioada 2008 – 2009. Si nu e pe sfarsit nicidecum.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1