Bancile grecesti sunt in criza de timp: obstacolele in calea recapitalizarii

Banca Centrala Europeana a mentinut bancile grecesti deasupra liniei de plutire oferindu-le asistenta cu lichiditati in regim de urgenta. BCE vrea, acum, ca sistemul bancar elen sa intre intr-o perioada de reparatii capitale. Bancile grecesti au nevoie de o injectie masiva de capital. Cu cat mai repede, cu atat mai bine.

 

Cine da peste cap planurile Bancii Centrale Europene

Numai ca acest lucru nu se poate intampla chiar peste noapte. Fara o injectie rapida de capital, Bancii Centrale Europene ii va fi greu sa combata afirmatia ca finanteaza in mod direct un guvern falimentar. Modul in care situatia bancilor grecesti va fi gestionata va conta in decizia acordarii celui de-al treilea ajutor financiar.

In mod normal, recapitalizarea bancilor grecesti ar trebui sa aiba loc in aceasta vara. BCE poate sa ajute financiar Grecia prin ELA numai daca bancile sunt solvabile. Cele patru mari banci grecesti rau in aceasta situatie anul trecut. Este putin probabil sa fie solvabile si astazi.

Deteriorarea rapida a economiei Greciei a erodat si calitatea activelor acestor banci. Proportia imprumuturilor neperformante in bilanturile lor contabile a crescut considerabil in ultimele sase luni iar bancile se chinuie sa supravietuiasca. In acelasi timp, deponentii si-au golit conturile iar controlul capitalului impus in luna iulie nu ajuta cu nimic reintoarcerea banilor in conturi.

BCE a ridicat pragul asistentei financiare prin ELA dupa ce Atena a cazut la pace cu creditorii sai in luna iulie. 25 de miliarde de euro din urmatorul ajutor financiar ar trebui sa fie directionat spre recapitalizarea bancilor. 10 miliarde de euro ar trebui sa fie disponibili imediat prin Mecanismul European de Stabilitate, fondul de salvare financiara controlat de zona euro.

 

greece banlsNumai ca lucrurile nu sunt chiar atat de simple precum par

Niciun euro nu poate fi acordat daca nu exista un acord pe tot ajutorul financiar. Negocierile dintre Grecia si creditorii sai pe acel asa-zis memorandum de intelegere abia au inceput. Va fi foarte greu ca cele doua parti sa ajunga la o intelegere pana pe 11 august. Participarea FMI-ului in noua ecuatie ramane sub semnul incertitudinii. Inca nu este clar daca creditorii Greciei sunt gata sa deschida discutiile in privinta stergerii unei parti insemnate din datoria acestei tari.

Recapitalizarea bancilor grecesti nu poate avea loc pana cand supervizorul bancar al zonei euro nu evalueaza nevoile de capital. Tot acest proces este de lunga durata. In teorie, bancile elene ar putea fi supuse unui test de stres in toata regula si care sa fie efectuat de autoritatile europene, insa aceasta procedura este si mai stufoasa. Daca toata lumea va astepta pana la finele anului, situatia va scapa de sub control.

Chiar si daca se depasesc primele obstacole, inca nu se stie prin ce instrument va reusi zona euro sa recapitalizeze bancile grecesti. In teorie, ar trebui sa fie facuta aceasta operatiune prin ESM, prin instrumentul de recapitalizare directa, prin care fondul de salvare al zonei euro devine actionarul principal al bancilor pe care le salveaza.

Numai ca si ESM-ul este guvernat de niste reguli. ESM poate interveni numai dupa ce bancile au fost deja salvate. Prin ce mod? Numai dupa ce creditorii si deponentii sunt chemati ca sa contribuie cu propriul buzunar la aceasta operatiune de salvare. Unii fie vor pune la bataie titlurile de stat pe care le detin, ceilalti  vor renunta la o parte din bani care vor fi convertiti in actiuni.

Detinatorii de titluri de stat sunt ierarhizati in functie de nivelul lor de securitate. Deponentii vor suporta pierderile numai daca creditorii, cu contributiile lor, nu vor reusi sa acopere gaurile ramase. Cei care nu sunt asigurati prin fondul de garantare vor suporta o reducere a depozitelor cuprinsa intre 12% si 39%.

O mare parte a acestor depozite care nu sunt asigurate sunt detinute in banci de companiile mici si mijlocii sau de mici intreprinzatori. Practic, aceasta ar fi lovitura de gratie care i se mai putea da Greciei. Orice sansa de crestere a potentialului productiv al acestei tari va fi transformata in cenusa.

 

Singura optiune pe care o are Grecia…

Cea mai buna solutie pentru recapitalizarea bancilor grecesti este ca ESM sa actioneze indirect si sa ii imprumute bani guvernului de la Atena prin Fondul Elen de Stabilitate Financiara, care a fost creat in anul 2010 odata cu acordarea primului ajutor financiar. Acest fond detine, deja, 55% din capitalul celor patru mari banci grecesti.

Daca se va face uz de aceasta varianta, creditorii vor trebui sa cada de-acord pe arhitectura ajutorului financiar in valoare de 86 de miliarde de euro. Si, in continuare, la acest capitol exista mari diferende.

In mod ironic, Fondul Elen de Stabilitate Financiara a returnat 10 miliarde de euro din fondurile de ajutor financiar motivand ca, la acel moment, bancile nu mai au nevoie de acesti bani deoarece economia Greciei isi revine. La sase luni de la acea decizie, cele 10 miliarde de euro ar fi acum exact ceea ce are nevoie Grecia pentru a-si recapitaliza bancile.

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1