Viitorul Scotiei independente: secesionistii vor sa puna mana pe petrol, britanicii nu vor sa le lase lira

Pe 18 septembrie, electoratul din Scotia se va prezenta la urne pentru a alege, in cadrul unui referendum, daca vor ca tara lor sa devina independenta fata de restul Marii Britanii. O mica istorisire: in 1979, atunci cand a avut loc referendumul pentru descentralizare, votul “pentru”  a fost de 51,6%, dar prezenta la vot a fost sub pragul de 40% din totalul electorilor. Viitorul Scotiei parea sumbru, iar Margaret Tatcher i-a privat pe scotieni de finantarea pentru minerit si pentru industria navala si cea a otelului.

Guvernul scotian, condus de premierul Alex Salmond, sustine ca Uniunea, veche de peste 300 de ani, este mult prea invechita pentru a mai face fata scopurilor sale. O Scotie independenta, bogata in petrol, ar putea ajunge sa fie una dintre cele mai avute tari din lume. Salmond sustine ca Scotia trebuie sa isi ia destinul in propriile maini dar unionistii condusi de premierul britanic David Cameron le reaminteste scotienilor ca Marea Britanie este una dintre cele mai de succes uniuni politice si sociale. Petrolul si banii sunt subiectele cheie ale acestei campanii la care se rezuma toata tevatura independentei Scotiei.

Petrol

Rezervele de gaze si de petrol din Marea Nordului sunt vitale pentru guvernul scotian, in cazul in care cetatenii vor alege sa mearga pe drumul independentei. Salmond sustine ca o zecime din veniturile obtinute in urma exploatarii gazelor si a petrolului, adica in jur de 1 miliard de lire sterline pe an, ar putea fi bagati intr-un fond similar cu cel pe care il opereaza Norvegia. Astfel, s-ar creea o rezerva suverana de 30 de miliarde de lire sterline care ar fi indeajuns pentru a sustine o generatie.

Nationalistii scotieni sustin de ani de zile ca Westminster a deturnat cea mai pretioasa resursa a Scotiei in scopuri personale. John Swinney, secretarul de finante, a spus ca “nu exista nicio indoiala ca, facand parte din Marea Britanie, am pierdut beneficiile reale pe care o tara independenta le-ar fi putut securiza.” Pe de alta parte, unionistii sustin ca Scotia va ramane periculos de expusa in fata fluctuatiilor de preturi intrucat va deveni dependenta, in mare masura, de extractia si comertul de petrol.

In anul 2012, petrolul din Marea Nordului a asigurat 67% din cererea interna a Marii Britanii, in timp ce gazul a contat in jur de 53% pentru consumul intern. Daca veniturile din petrol ar fi incluse in calculul PIB-ului, atunci Scotia ar genera o suma mai mare pe cap de locuitor decat Marea Britanie, in ansamblul sau. Lucrarile de mentenanta la infrastructura invechita si o serie de accidente de elicopter au oprit de mai multe ori productia in ultimii ani si, incepand cu anul 1999, graficele arata ca productia de petrol este in declin.

Moneda nationala

Moneda nationala a generat multe subiecte de dezbatere. Daca Scotia ar fi independenta, atunci guvernul scotian ar dori sa pastreze lira sterlina ca parte dintr-o uniune monetara formala cu restul Marii Britanii.
Conservatorii, Laburistii si Democrat-Liberalii britanici nu accepta o astfel de solutie. Analizele furnizate de Trezorerie arata ca politica fiscala a Scotiei nu va mai fi aliniata, pe termen lung, cu cea a Marii Britanii. Actualul Guvern scotian se indreapta chiar in directia opusa si persista in proiectii optimiste privind veniturile de pe urma petrolului din Marea Nordului.

Pe termen lung, guvernul scotian lasa deschisa oportunitatea de a adera la o alta moneda, si anume, euro. Britanicii sustin ca uniunile monetare sunt puternice atunci cand aceste procese sunt ireversibile. Referitor la sectorul bancar din Scotia, trebuie mentionat ca acesta este mult prea mare in comparatie cu venitul national, ceea ce inseamna ca exista un mare risc ca Marea Britanie sa ajunga sa suporte cea mai mare parte din lichiditate si din riscul solvabilitatii pe care il creeaza. Pe de alta parte, secesionistii dau exemplul Belgiei si Luxemburgului care, desi au facut parte timp de multe decenii dintr-o uniune monetara, au putut, totusi, sa aiba politici fiscale diferite.

Desi sondajele de la inceputul anului aratau ca populatia Scotiei nu si-ar dori independenta, trendul ultimelor sondaje arata ca numarul secesionistilor a inceput sa creasca substantial.