VIDEO Janet Yellen, prima femeie care ar putea să preia șefia Rezervei Federale / De ce nu se bucură de sprijinul consilierilor lui Obama

Barack Obama pare a se fi decis în privinţa înlocuitorului pentru Ben S. Bernanke la şefia Rezervei Federale. Aşa cum este de aşteptat, Bernanke îşi va încheia mandatul la finalul lui ianuarie 2014. Locul său ar putea fi luat de Janet L. Yellen, care ar fi, în acest caz, prima femeie ce va conduce Rezerva Federală a SUA.

Fed Vice Chair Janet Yellen

Janet L. Yellen este un reputat economist şi, în ultimii trei ani, a activat ca vice-preşedinte al Rezervei Federale. Yellen pare a fi câştigat cursa cu Larry Summers şi este agreată de democraţi, aşteptându-se, totuşi, câteva voturi şi din partea republicanilor.

Se consideră că Yellen va fi un continuator al politicii monetare aplicată până în prezent de Ben Bernanke. Larry Summers, prima opţiune a lui Obama pentru această poziţie, a anunţat că iese din cursă pe 15 septembrie întrucât întâmpina opoziţie din partea senatorilor democraţi.

Yellen, în vârstă de 67 de ani, s-a născut în Brooklyn şi multă vreme a activat în structurile de conducere a Rezervei Federale. Dacă va trece de votul Senatului şi va fi numită în fruntea FED-ului, Yellen va trebui să ia imediat o hotărâre fermă în privinţa politicii monetare expansioniste iniţiată şi gestionată de Bernanke, actualul preşedinte al FED-ului.

De cinci ani, FED-ul s-a tot chinuit să găsească noi căi prin care să stimuleze economia dincolo de angajamentul luat în decembrie 2008, acela de a ţine aproape de zero rata dobânzii la împrumuturile pe termen scurt.

Anul trecut, oficialii FED au anunţat o politică agresivă prin care FED trebuia să achiziţioneze bonuri de Tezaur şi titluri de valoare garantate cu ipoteci în valoare de 85 de miliarde de dolari pe lună pentru a stimula creşterea economică şi a contribui la scăderea ratei şomajului, situată undeva în jurul a 7,3% în luna august
În iunie, însă, Bernanke i-a luat prin surprindere pe investitori anunţând că FED va reduce volumul de achiziţi de bonuri de Tezaur până la finalul anului, urmând ca, până la mijlocul anului viitor, această operaţiune să înceteze.

În schimb, investitorii au început să mărească rata dobânzii urcând, astfel, costurile de împrumut, iar criticii au acuzat FED-ul pentru că vrea să iasă mult prea repede din joc.

În interiorul FED-ului sunt destui critici care consideră că această operaţiune de a achiziţiona bonuri de Tezaur oferă beneficii modeste şi că măreşte riscurile inflaţiei şi al apariţiei unor turbulenţe pe pieţele financiare, încurajându-se prea mult operaţiunile speculative

Investitorii consideră că, în urma comentariilor făcute de Bernanke în luna iunie, FED-ul ar putea să mărească rata dobânzii mai devreme decât cineva ar fi crezut. FED-ul a vrut să stimuleze economia încurajându-i pe investitori să creadă în faptul că dobânzile vor rămâne aproape de zero în anii ce vor urma. Inevitabil, investitorii tremură în faţa perspectivei că FED-ul şi-ar putea schimba optica.

Yellen, însă, a lucrat îndeaproape cu Bernanke la această politică monetară a FED-ului pentru a stimula economia şi a diminua rata şomajului. Mai mult, Yellen ar dori ca FED-ul să implementeze măsuri şi mai radicale pentru a contribui la creşterea economică, considerând că, acum, riscul inflaţionist este mult prea mic.

“Este o doamnă mică, dar cu un IQ mare.” Aşa a descris-o, conform New York Times, unul dintre colegii săi. Filosofia sa economică este aceea că pieţele beneficiază de pe urma reglementărilor întrucât previn abuzururile şi disfuncţionalităţile care ar împiedica creşterea economică.

Mulţi democraţi consideră că Yellen va aborda Wall Street-ul dintr-o perspectivă mult mai sceptică decât ar fi făcut-o Larry Summers, fiind o personalitate mult mai apropiată de vederile de centru decât de cele liberale ale Democraţilor.

Consilierii l-au sfătuit pe Obama să o puna pe locul 2 în această competiţie pe Yellen. De ce?

Don Kohn şi Roger Ferguson, ceilalţi doi vice-preşedinţi ai FED-ului, s-au purtat cu Bernanke şi cu Greenspan precum doi consilieri, precum două ajutoare care le-au susţinut acestora toate ideile.

Yellen, deşi presa americană afirmă că are o relaţie foarte bună cu Bernanke, a făcut deseori notă discordantă cu instituţia din care face parte. De multe ori i-a forţat mâna lui Bernanke să adopte politici mult mai ambiţioase pentru a se lupta cu şomajul, propunând, la rândul său, multe soluţii.

Obama crede foarte mult în jocul de echipă. Spre exemplu, atunci când Timothy Geithner a fost preşedintele FED-ului din New York, împreună cu Bernanke şi Kohn, cei trei luau deciziile importante pentru a răspunde efectelor crizei financiare. Pe vremea aceea, Yellen era şeful FED-ului din San Francisco şi, deşi îşi făcea foarte bine treaba, nu s-a implicat în această echipă.

Două momente în care Yellen a fost implicată merită de reţinut.

În 1996, în timp ce era membru în board-ul FED-ului, Yellen l-a combătut pe Alan Greenspan, pe-atunci preşedintele Rezervei Federale, pe marginea riscului inflaţionist, susţinând că o inflaţie prea mică ar dăuna economiei în aceeaşi măsură în care o face şi o inflaţie prea mare. Acum, această poziţie este acceptată în rândul celor de la FED. Atunci, nu. Mai târziu, Yellen i-a solicitat lui Greenspan să crească rata dobânzii la împrumuturile pe termen scurt, temându-se că o criză financiară ar genera o explozie a inflaţiei. Greenspan a refuzat.

În 2005, Yellen a fost unul dintre primii responsabili din Administraţie care a descris piaţa imobiliară ca fiind o bulă speculativă însă, ca preşedinte al Rezervei Federale din San Francisco nu a făcut cine ştie ce pentru a preîntâmpina, cumva, ceea ce avea să se întâmple.

 

În opinia mea, este logic să ne formăm o gândire în jurul a trei întrebări înainte de a apăsa pe trăgaciul politicii monetare:

1. În cazul în care bula s-ar sparge, oare ar avea un efect atât de mare asupra economiei?
2. Este chiar atât de puţin probabil ca FED-ul să atenueze consecinţele?
3. Este politica monetară cel mai bun instrument pentru a dezumfla acest balon speculativ?
Eu răspund la toate aceste întrebări foarte scurt: Nu, Nu, Nu!

 

Aunci, Yellen, precum majoritatea economiştilor, a subestimat efectele exploziei acestui balon imobiliar pentru lumea financiară. Yellen nu a apreciat cât de mult băncile se bazau pe acel rating de triplu A care se punea ca o pecetle pe tranzacţiile cu titluri de valoare garantate cu ipoteci prin care băncile îşi derulau operaţiunile de zi cu zi. Doi ani mai târziu, Yellen însă îşi schimba discursul.
Acum, viziunea lui Yellen este următoarea:

  • doreşte politici agresive pentru a accelera creşterea economică
  • inflaţia trebuie ţinută la un nivel scăzut. “Suntem hotărâţi să nu repetăm experienţele din anii ’60 şi ’70, atunci când Rezerva Federală nu a răspuns ferm creşterii inflaţiei”
  • nu este un fan al dereglementării
  • crede în transparenţă iar pieţele o văd ca pe un bun comunicator

 

 

Related News

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1