In februarie, pe masura ce razboiul din Siria se ducea aproape de Damasc iar ISIS patrunsese in Libia, Casa Alba isi anunta intentia de a mari de patru ori bugetul NATO pe 2017 alocat Europei, urmand sa creasca de la 789 de milioane de dolari la 3.4 miliarde. Departamentul Apararii de Stat confirma ca NATO va detasa trupe si arsenal militar, precum vehicule si armament greu, in Romania, Ungaria si statele Baltice. Trupele vor patrula in regiune, evitandu-se, astfel incalcarea spiritului Actului Fondator NATO – Rusia din 1997, prin care Rusia primea asigurari ca Alianta Nord-Atlantica nu se va extinde in statele care au fost membre ale Pactului de la Varsovia.
Cat de serioasa este prezenta NATO in tarile est-europene
Anuntul a fost facut intr-un moment delicat. Acordul de la Minsk, semnat in 2015 si care ar fi trebuit sa transeze conflictul separatist din regiunea ucraineana Donbass, s-a transformat intr-o intelegere pe care presedintele ucrainean Petro Poroshenko nu o prea poate onora. Tot atunci, presedintele Vladimir Putin, vazand ca tara este afectata serios de sanctiunile economice care i s-au impus dupa anexarea Crimeii, a indicat ca vrea o resetare a relatiilor Rusiei cu Vestul si s-a folosit de interventia din Siria pentru a-si reseta statutul de putere mondiala.
Dar, in momentul in care SUA a confirmat marirea substantiala a bugetului, Rusia a anuntat ca va lua orice masura este nevoie pentru a-si apara securitatea. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a acuzat Moscova ca se foloseste de arsenalul nuclear pentru a pune presiune pe vecinii sai si pentru a destabiliza securitatea in Europa. Recent, premierul rus Dimitri Medvedev a cerut NATO sa coopereze cu Rusia si nu sa intre intr-o noua faza a unui Razboi Rece. „Aproape in fiecare zi Rusia este considerata cea mai mare amenintare pentru NATO, Europa si SUA. Ma face sa ma intreb daca suntem in 2016 sau in 1962.”
Nu stiu la ce v-ati fi asteptat, dar Vladimir Putin nu sta cu mainile in san. Dupa anexarea Crimeii, chiar daca Putin a sperat sa reconstruiasca intr-un mod avantajos pentru Rusia relatiile cu Vestul, in niciun caz nu il veti vedea stand deoparte si sa vada cum Ucraina aluneca din orbita Rusiei, cu posibilitatea ca portul strategic de la Marea Neagra al Rusiei concesionat Ucrainei incepand cu 1997 sa ajunga in mainile NATO.
In urma cu 20 de ani, George Kennan, arhitectul american al politicii de izolare fata de Uniunea Sovietica, avertiza ca introducerea in NATO a cel putin unui stat care a fost macar membru al Pactului de la Varsovia va provoca un nou Razboi Rece, care probabil se va termina intr-unul foarte cald si care va pune capat efortului de a gasi o democratie normala in Rusia.
O intrebare retorica: vor influenta alegerile prezidentiale din SUA relatia NATO – Rusia via Europa Centrala si de Est?
In martie, republicanul Donald Trump a mai produs putina controverssa, afirmand ca NATO va fi depasita in a gestiona problema terorismului pe plan mondial in conditiile in care finantele SUA ar fi pe duca. Trump a mai spus ca soarta Ucrainei, care a fost miezul discordiei dintre SUA si Rusia, nu este de interes vital pentru americani. „Ucraina este foarte departe de noi. Cum se face ca tarile care sunt vecine cu Ucraina, cel putin nu protesteaza?”
Contrar afirmatiilor stupide ale lui Donald Trump (nu ca ar fi primele sau singurele), vecinii Ucrainei chiar au fost vocali si au reclamat expansionismul Rusiei. Anul trecut, liderii a noua tari europene s-au intalnit la Bucuresti pentru a-si exprima ingrijorarile cu privire la continua agresiune din partea Rusiei. Sefii de stat ai Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, Romaniei si Slovaciei au solicitat crearea in regiune „a unei prezente militare robuste, credibile si sustenabile.”
Sefii de stat din estul Europei s-au intrebat si ei, in dese randuri, oare cum va raspunde NATO daca Rusia se va decide sa invadeze, de exemplu, Estonia? Un angajament clar din partea tuturor celor 28 de membri ai Aliantei Nord-Atlantice va fi dificil de obtinut, desi Articolul 5 le obliga sa faca acest lucru! Numai ca, unele state din Vestul Europei vor fi mult mai putin dispuse sa intre intr-un razboi impotriva Rusiei ca sa lupte pentru cauza unui micut stat baltic si sa-si arunce in aer interesele comerciale. Acum o generatie, lucrurile stateau diferit, iar adversarul era Uniunea Sovietica.
Ce-am putea spune despre SUA? Puterea militara a americanilor este la fel de mare precum cea a tuturor celorlalti 27 de membri ai NATO. SUA dispune, la randul sau, de un vast arsenal nuclear dar Washington s-ar putea sa sovaiasca daca va ajunge in situatia in care sa isi arunce in lupta armata intr-un razboi dus impotriva Rusiei. SUA ar putea sa opteze pentru intensificarea sanctiunilor economice si sa evite o confruntare cu un stat inarmat nuclear. Pe scurt, Putin nu poate sti care va fi raspunsul SUA, dar nici Estonia sau alte tari din fostul bloc sovietic nu ar putea sa puna pariu.
Poate fi o idee un Nou Pact de la Varsovia?
O idee care s-a dezbatut nu demult este ca cele noua tari care s-au intalnit la Bucuresti si care au fost membre ale Pactului de la Varsovia sa incerce sa coopteze Ucraina si sa formeze ele insele o alianta militara. Ucraina ar fi o componenta vitala a unui astfel de aranjament. Statele est-europene, care in niciun caz nu isi doresc sa se invecineze cu Rusia, isi doresc o Ucraina independenta si cu integritatea teritoriala aparata si rezervata. Aceste tari inteleg ca, daca Rusiei i se permita sa inghita parti teritoriale ucrainene, aceasta tara va deveni mult mai puternica si mult mai periculoasa. Putin, de-asemenea, intelege ca daca va aduce Ucraina pe orbita Rusiei va insemna ca atinge o borna importanta spre reconstituirea imperiului sovietic, sub o forma sau alta. De cealalta parte, liderii ucraineni inteleg ca fara reforme militare si economice, tara o sa fie in colaps. Cooptata, Ucraian ar putea fi un contributor important de echipament militar si de resursa umana intr-un Nou Pact al Varsoviei.
Daca acest proiect ar deveni realitate, oare ar fi mai eficient decat NATO?
In primul rand, ar fi o veste buna. Pe hartie, aceste state, impreuna, ar fi o forta comparabila cu Rusia. Statele unui asa-zis Nou Pact de la Varsovia ar avea o populatie totala de 143.9 milioane de locuitori in timp ce Rusia are o populatie de 142.4 milioane. PIB-ul celor 9 tari ar fi de 1.5 trilioane de dolari, in timpce PIB-ul Rusiei ajunge la 1.9 trilioane de dolari insa este revizuit in scadere din cauza dependentei Rusiei de exporturi de resurse naturale si de prabusirea preturilor la materiile prime.
Acum, urmeaza si vestea proasta… Rusia directioneaza 5.4% din PIB spre cheltuielile militare in timp ce aceste 9 tari, impreuna, directioneaza abia 1.62% din PIB spre armata. Oricum se afla sub pragul de 2% impus de NATO. In cifre, Rusia cheltuieste 66 de miliarde de dolari in timp ce estul si centrul Europei investesc in armata 22 de miliarde de dolari.
In timp ce Articolul 5 ar putea fi invocat daca Rusia ii va declara razboi unui stat membru NATO, tarile est-europene, in special, nu pot fi ssigure ca exact asa vor sta lucrurile. O alianta militara separata ar putea oferi asigurari mai mari acestor state vulnerabile si ar putea sa prezinte un factor de descurajare mult mai credibil in fata agresiunii ruse.
