Daca sondajele de opinie sunt corecte, atunci partidul de dreapta Lege si Justitie (PiS) va fi marele castigator al alegerilor parlamentare care vor avea loc in 25 octombrie. Evident, consecintele rezultatelor acestor alegeri se vor face resimtite foarte rapid in planul relatiilor externe. Interesanta va fi relatia din viitor dintre Germania si Polonia. Varsovia s-a concentrat foarte mult, incepand cu 2007, spre o apropiere puternica fata de Germania. Dar neintelegerile dintre Berlin si Varsovia nu vor mai putea fi evitate si cele doua tari vor avea divergente in ceea ce priveste urmatoarele aspecte:
1. Politica in domeniul climatic
Polonia se bazeaza in mare masura pe productia de carbune in timp ce Germania este unul dintre cei mai mari fani ai decarbonizarii
2. Rusia
Dupa destabilizarea Ucrainei, Polonia vede in Rusia ca principala amenintare, una eminenta de fapt, la adresa independentei sale
3. Securitatea energetica
Polonia este ingrijorata ca depinde in prea mare masura de gazul rusesc.
4. Bazele NATO din centrul Europei
Germania nu isi doreste foarte mult ca NATO sa isi mareasca prezenta in Europa, in timp ce Polonia este unul dintre cei mai mari avocati ai acestei miscari
PiS a guvernat Polonia in perioada 2005 – 2007 intr-o coalitie nesustenabila cu partide populiste si nationaliste. Sub conducerea lui Jaroslaw Kaczynski, premierul de-atunci al Poloniei si liderul din prezent al partidului, Polonia a avut relatii tensionate cu Germania. Varsovia a incercat in dese randuri sa se foloseasca de vinovatia Germaniei din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial pentru a intari pozitia Poloniei la masa negocierilor din cadrul Uniunii Europene.
Guvernarea PiS a avut relatii tensionate si cu Rusia si cu Bruxelles, dar a incercat sa inchege relatii mai apropiate cu SUA si cu Marea Britanie. Acea politica externa a fost eliminata atunci cand Donald Tusk, liderul Platformei Civice, a preluat fraiele guvernarii Poloniei. Unul dintre obiectivele sale a fost imbunatatirea relatiilor diplomatice cu Germania. A incercat sa aiba si o relatie personala cu cancelarul Angela Merkel, una dintre bornele politicii externe ale Poloniei.
Numai ca, acum, Donald Tusk este la Bruxelles si este presedintele Consiliului European. Succesorul sau, Ewa Kopacz, are o pozitie subrezita dupa ce partidul sau a pierdut presedintia tarii. Andrzej Duda, presedintele ales si Beata Szydlo, candidatul PiS pentru functia de premier al Poloniei, au adoptat, pana acum, o atitudine mai moderata fata de cea a lui Kackzynski. Partidul creste vazand cu ochii in sondajele electorale. PiS ar avea o sustinere de 37% in timp ce Platforma Civica s-ar bucura doar de 23% din voturi.
Un guvern condus de PiS va dori sa intareasca legaturile cu tarile Baltice, cu Scandinavia si cu Romania, toate aceste tari avand in Rusia un dusman comun. Un nou guvern condus, eventual, de Beata Szydlo, va dori sa trezeasca la viata grupul de la Visegrad, care este alcatuit din Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia. Platforma Civica s-a orientat mai mult pe triunghiul Weimar, format din Franta, Germania si Polonia.
Varsovia va insista, incepand din aceasta toamna, sa aiba un rol mult mai important in consultarile cu privire la situatia din Ucraina. Deocamdata, Polonia nu face parte din asa-zisul format Normandia care este format in Franta, Germania, Ucraina si Rusia, tari care au negociat impreuna acordul de pace de la Minsk. Noul guvern PiS nu isi doreste ca tara sa ajunga sa adopte moneda euro, dar, pe de alta parte, rolul Poloniei in discutiile privind o uniune si mai stransa este destul de marginal. Tocmai de-aceea, Varsovia va cauta sa sustina suveranitatea nationala in detrimentul ransforsarii institutiilor europene. Planul este ca noul guvern sa adopte o legislatie prin care institutiile poloneze sa fie cele in drept care sa controleze politicile europene.
La summit-ul climatic din Paris ce va avea loc in decembrie si care este unul dintre cele mai importante momente ale anului, Polonia va avea o pozitie foarte transanta, una care va exprima dorinta ca protejarea mediului inconjurator si reducerea emisiilor de carbon sa nu reduca posibilitatile de dezvvoltare economica ale acestei tari. Energia electrica a Poloniei este obtinuta, 90%, din prelucrarea carbunelui iar guvernantii polonezi s-au luptat cu toate armele pentru a nu fi nevoiti sa adopte politicile europene in acest domeniu pentru reducerea gazelor cu efect de sera.
Polonia va fi un jucator cheie si in cadrul negocierilor pentru ramanerea Marii Britanii in Uniunea Europeana. Peste 600,000 de polonezi locuiesc in Marea Britanie si majoritatea a emigrat atunci cand Polonia a aderat in 2004 in UE. Guvernul Marii Britanii intentioneaza sa reduca scutirile privind accesul cetatenilor non-britanici la serviciile de asistenta sociala.
