Tarile Baltice si Polonia resimt cel mai mult sanctiunile lui Putin; ce solutii are UE pentru fermieri

Vamesii din Rusia si Belarus au intors de la granita convoaie de tiruri venite dinspre Lituania si Estonia incarcate cu lactate, legume si carne, punand in aplicare embargoul impus de Vladimir Putin pe importurile europene de alimente. Cele doua state baltice, odata sateliti ai Uniunii Sovietice, au fost printre primele tari ale Uniunii Europene care au resimtit impactul blocadei economice impuse de Putin. Alaturi de Letonia si de Polonia, toate aceste tari sunt dependente de exporturile in Rusia.

Produsele de pe lista neagra intocmita de liderii de la Kremlin contau intre 2,5% si 4% in PIB-ul Lituaniei iar producatorii alimentari si fermierii din toate cele patru tari sunt plini de ingrijorare.  Spre exemplu, PIB-ul Lituaniei va pierde 0,2% in urma acestor sanctiuni si, dintre toate cele patru tari, va avea de indurat cel mai mult. Polonia si cele trei state Baltice s-au manifestat cel mai vehement dupa ce Rusia a anexat Crimeea si dupa ce Putin si-a masat trupele la granita cu Ucraina. Evident, toti acesti actori se gandesc la dorinta lui Putin de a renaste dominatia sovietica in estul Europei.

In timp ce embargoul alimentar a fost vazut ca o masura punitiva impotriva Europei si a SUA, aceste restrictii au mai avut un scop: acela de a pune presiune pe fostii sateliti ai Uniunii Sovietice. Conform Eurostat, Rusia era destinatia a 19,8% din exporturile lituaniene. Letonia, Estonia si Polonia exportau anul trecut in Rusia 16,2%, 11,4% si 5,3% din totalul exporturilor. Finlanda, care nu a fost atat de critica cu Rusia, va fi la randul sau afectata, 9,6% din totalul exporturilor sale ducandu-se in Rusia.

Intre 2007 si 2009, Estonia, Letonia si Lituania si-au vazut PIB-ul real contractandu-se cu 17 puncte procentuale, 20 de puncte procentuale respectiv 15 puncte procentuale. Toate aceste tari au trait in umbra geopolitica a Rusiei sute de ani.

Autoritatile europene au inceput sa analizeze posibilitatea de a-i compensa pe fermierii afectati de embargoul rusesc impus produselor alimentare si agricole din Uniunea Europeana. Oficialii se vor intalni saptamana viitoare, joi, pentru a evalua impactul acestor masuri punitive, insa vor avea nevoie de mult mai mult timp pentru a se decide in privinta cuantumului acestor compensatii.

Merele poloneze, fructele spaniole sau legumele olandeze sunt, la randul, printre cele mai afectate produse care au fost lovite de interdictiile rusesti. Fermierii au raportat ca preturile pentru un numar insemnat de alimente au inceput sa scada in timp ce producatorii incearca sa gaseasca alte piete de desfacere pentru recolta lor.

Uniunea Europeana beneficiaza de un fond anual in valoare de 420 de milioane de euro menit sa ii ajute pe fermieri, cumparandu-le produsele atunci cand raporteaza excedente. Comisia Europeana, insa, intentioneaza sa utilizeze acest fond pentru crizele mai mari, nu doar pentru ca fermierii si-au diminuat veniturile.

Fermierii care vand produse perisabile sunt cei mai afectati, intrucat, multi dintre ei deja aveau transporturi trimise in Rusia. Producatorii de prune franceze, spre exemplu, sunt in plina recolta, iar Rusia era unul dintre cei mai mari clienti. Franta exporta in jur de 4500 de tone de prune in fiecare an in Rusia.

In concluzie, Uniunea Europeana se afla intr-o pozitie delicata. Daca acorda compensatii unei tari, asa ar trebui sa procedeze in cazul tuturor.  Daca situatia escaladeaza, s-ar putea ca Uniunea Europeana sa aiba pe masa o factura uriasa de achitat. Intrebarea care se pune este de unde vor veni banii: de la bugetul Uniunii, sau din bugetul tarilor individuale?