Razboiul rece al macroului, sau moneda de schimb jucata de Islanda pentru a adera in Uniunea Europeana

Sigmundur David Gunnlaugsson, premierul Islandei, a declarat ca disputa dintre tara pe care o conduce si Uniunea Europeana privind cota de macrou pe care pescarii islandezi o pot pescui anual din apele internationale ale Atlanticului de Nord scoate in evidenta importanta suveranitatii pe care o tara trebuie sa o aiba.

macrou
Premierul, a carui coalitie de guvernamant a primit votul public luna trecuta, a promis in timpul campaniei ca nu vrea sa isi exprime dorinta politica fata de aderarea la Uniunea Europeana si ca acest lucru ii revine poporului, care ar trebui sa isi manifeste votul pro sau anti aderare in cadrul unui referendum.

Acesta a explicat ca tara este divizata in privinta beneficiilor aderarii la Uniunea Europeana si ca mingea este in terenul institutiilor europene care trebuie sa convinga Islanda de beneficiile acestei aderari. In schimb, un sondaj efectuat de presa islandeza evidentiaza faptul ca 82% dintre islandezi isi doresc aderarea tarii in Uniunea Europeana. Sondajul a fost efectuat in luna iunia pe 800 de subiecti. 73% dintre cei care vor vota la alegerile viitoare cu Partidul Progresiv, respectiv 78% din sustinatorii Partidului Independentei sunt pro-aderare.

Revenind, razboiul rece al pestelui macrou dateaza de zeci de ani, insa, recent, a reizbucnit in anul 2010, atunci cand tarile care au iesire la Atlanticul de Nord au vrut sa-i impuna Islandei o cota mai mica din cantitatea anuala de peste pescuit din apele internationale. Beneficiile economice pentru Islanda sunt uriase, a carei economii se bazeaza in mod special pe pescuit si pe exportul de peste.

In 2010, Islanda si-a alocat o portie de 23% din cota de macrou pe care o poate pescui din apele internationale ale Atlanticului desi, in 2006, convenise sa aiba dreptul la doar 5% din aceasta cota, pe care sa o imparta cu Insulele Feroe. Decizia, spun islandezii, are la baza mai multe argumente stiintifice, motivand ca, din cauza incalzirii globale, pestele macrou a fost fortat sa migreze din ce in ce mai mult spre nord, acolo unde apele sunt mult mai reci.

Numai ca Islanda vrea sa adere la Uniunea Europeana si, in 2009, i s-a deschis procedura de aderare. Acum, Comisia Europeana intervine si vrea sa impuna sanctiuni Islandei dupa ce ani de zile au somat-o sa isi reduca aceasta cota de macrou pe care o pescuieste din Atlanticul de Nord. Anul trecut, Uniunea Europeana si Norvegia nu au reusit sa ajunga la un acord cu Islanda privind cota de peste macrou la care este indreptatita sa o pescuiasca din apele Nord-Atlanticului.

Irlanda si Scotia au protestat fata de atitudinea Islandei si a Insulelor Feroe, intrucat, se considera ca aceste tari pescuiesc o cantitate nesustenabila de peste. Miza este 1,4 miliarde de dolari, din care tari ca Norvegia, Irlanda, Scotia, Marea Britanie, Danemarca sau Spania incearca sa obtina cat mai mult din pescuitul de macrou. Uniunea Europeana si Norvegia le-au propus un procent de 4% islandezilor, din cele 1,4 miliarde de dolari, dar, acestia s-au opus, cerand 15%, oricum mult mai putin din procentul care si-l aloca astazi.

Se estimeaza ca, anual, islandezii pescuiesc 130.000 de tone de macrou. Uniunea Europeana si Norvegia si-au alocat un procent urias, de 90%, in ciuda obiectiilor ridicate de islandezi si de feroezi. Investigatiile stiintifice au concluzionat ca in apele Atlanticului de Nord exista cam 640.000 de tone de macrou, din care tandemul UE si Norvegia vrea sa isi alove 583.000 de tone, lansandu-le islandezilor si feroezilor sa se bata pentru doar aproximativ 70.000 de tone.

Devalorizarea kronei, moneda nationala a Islandei, a facut ca tara sa fie din ce in ce mai competitiva pe palierul preturilor la alimente. Alcoolul este mult mai scump in Islanda fata de alte tari europene, insa alimentele de baza din Islanda sunt mult mai ieftine in comparatie cu alte state Nordice. Daca ar fi sa comparam cu ceea ce este pe Batranul Continent, totusi, alimentele in Islanda sunt mai scumpe cu 20%.

Prezent intr-o vizita la Bruxelles facuta presedintelui Comisiei Europene, premierul Gunnlaugsson si Barosso s-au contrat pe acest subiect intr-o conferinta de presa. “Vrem sa cautam o solutie de negociere. Islanda s-a dedicat pescuitului sustenabil timp de zeci de ani. Putem sa si demonstram acest lucru. Cred ca este putin probabil ca Uniunea Europeana sa ne impuna sanctiuni intrucat nu ar fi in concordanta cu regulile Organizatiei Mondiale a Comertului”, a spus premierul Islandei. Replica nu s-a lasat asteptata. “Uniunea Europeana vrea o negociere si nu suporta actiunile unilaterale luate de tarile partenere. Comisia va examina toate masurile posibile pentru a solutiona aceasta problema”, a comentat Barroso, sugerand ca este posibil ca Islanda sa suporte sanctiuni financiare pe aceasta tema din partea Comisiei Europene.

Gunnlaugsson a avut, totusi, ultimul cuvant de spus. “Va asiguram ca vrem sa stam la masa negocierilor si sa ajungem la un acord si am demonstrat ca avem aceasta dorinta intrucat, in ultimii doi ani, cota noastra s-a micsorat succesiv. Daca am lasa oamenii de stiinta sa ne ghideze, sunt convins ca vom gasi o solutie convenabila pentru toata lumea.

Anul acesta se estimeaza ca Islanda va pune mana pe 50% din cota de macrou din apele internationale ale Atlanticului de Nord iar Comisia Europeana va da un raspuns pana la sfarsitul lunii daca va impune sanctiuni sau nu Islandei.

Related News

One Response

Leave a Reply
  1. avatar
    Pisti
    Aug 18, 2014 - 03:00 AM

    Si pana la urma, inteleptii pescari au dat flit UE!
    Au inteles ca nu vor mai avea posibilitatea de a decide ce vor sa faca in tara lor, ci unii din Bruxelles ar fi urmat sa decida pentru ei, la fel cum decid si pentru noi, si celelalte tari de mana a doua sau a treia din Uniune.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1