Odata eliberata de surghiunul sovietic, Estonia s-a aruncat in bratele institutiilor si ideilor din Vest, incluzand aici Uniunea Europeana, pietele economice interconectate si tehnologia informatiei. Tallin, capital tarii, este locul in care s-a infiintat Skype si este unul dintre cele mai “virale” orase din lume. Ocupatia sovietica a avut un cost: independenta. Dupa, au urmat si alte deconturi: limba rusa a devenit limba oficiala a tarii, prosperitatea economica a tarii a avut de suferit iar aproape un sfert din populatie a suferit din cauza deportarilor, exilului si gulagului.
Initiativele Estoniei, insa, in domeniul digital au schimbat radical eficienta administratiei, urcand tara intr-o alta liga. Dupa ce si-a castigat independenta in 1991, tara a progresat ultrarapid si, in ciuda multor obstacole, micuta tara a inteles cum sa foloseasca tehnologia pentru binele public. Estonia ocupa un loc fruntas la capitolul densitatii conexiunilor de internet si ofera un sistem educational de prima clasa pentru populatia sa.
Dupa 2 decenii de munca asiduua, Estonia a ajuns un lider mondial in tehnologie. Estonienii au reconfigurat si ransfortat intregul sistem informatics si toata infrastructura administrativa pentru o buna guvernare. In 2005, Estonia a devenit prima tara care a introdus votul online in alegerile generale. Asta in timp ce alte tari inca dezbateau e marginea acestui concept si se poticneau in diverse discutii despre securitatea votului.
In ciuda problemelor generate de hacker, guvernul estonian a construit un sistem care micsoreaza sansele unui hacker de a avea succes in a sparge sistemul informatic guvernamental. Micutul stat Baltic a consstruit o platforma tehnologica foarte prietenoasa si accesibila iar guvernul foloseste o metodologie simpla si unica de ID pe toate sistemele informatice pentru a le usura viata cetatenilor. Acest ID este folosit pentru a se evita birocratia si procedurile tendentioase similare cu ceea ce se intampla prin administratiile din Romania, de exemplu.
ID-ul functioneaza in felul urmator. Guvernul emite un pin unic si o parola unica cu ajutorul carora cetatenii se pot loga pentru a accesa serviciile guvernamentale. In anul 2000, Estonia a adpoptat Actul Semnaturii Digitale prin care a standardizat Infrastructura Nationala a Parolelor, prin intermediul careia identitatea cetatenilor este legata de o parola criptografica pentru a le inlesni o semnatura digitala cat se poate de autentica.
In acest fel, Guvernul nu va putea sa respinga semnatura digitala a unui cetatean si sa ceara o copie printata. In timp ce estonienii au optat pentru ceea ce este mai lejer si mai convenabil, birocratii sunt ajutati de sisteme informatice prin care pot sa gestioneze tot acest proces de acte semnate digital.
Periodic, Guvernul face tot felul de update-uri pentru a preintampina invechirea sistemului. Initial, autoritatile estoniene foloseau un microcip un cardurile traditionale de identitate care erau emise pentru fiecare cetatean pentru identificare in tara si in Uniunea Europeana. Acest cip avea doua certificate, unul pentru semnaturile legale si unul pentru autentificarea pe website-uri sau pe orice serviciu oferit de guvern sau online banking. Fiecare persoana, incepand de la 15 ani, trebuia sa aiba un card ID si, in prezent, sunt peste 1,2 milioane de carduri active. Asta inseamna o penetrare de 100% in randul populatiei.
In anul 2000, atunci cand autoritatile estoniene au declarat ca accesul la internet este un drept al omului, conexiunile la internet s-au raspandit instant. WIFI-ul gratuit devenise ceva normal. Hartiile, stampilele si cozile lungi de la administratiile publice au disparut si totul s-a mutat pe net.
Pentru a accelera procesul, Guvernul a implicat si bancile, companiile de telecom si alte institutii private in construirea si securizarea sistemului digital de semnatura certificata. O groaza de sectoare din economie au acces la e-servicii. De exemplu. guvernul Estoniei a fost primul care a implementat sistemul cotei unice de impozitare in Europa.
Cu toate ca Estonia este un stat liliputan iar populatia sa este mica, in comparatie cu alte state din Europa, rezultatele sale au fost, pana acum, foarte bune. Pe de alta parte, multe tari au adoptat dupa Estonia cota unica de impozitare dar nu au reusit sa tina la acest lucru in timpul crizei economice. In ciuda criticilor de la diversi terti, guvernul Estoniei considera ca aceasta cota unica de impozitare este cel mai bun sistem, intrucat economia tarii si-a revenit dupa criza din 2009 – 2010.
