Pariul pierdut al Rusiei; Urmeaza inca un an si jumatate de recesiune, rezervele valutare au scazut si un sfert din regiunile rusesti sunt in faliment

Economia Rusiei a alunecat intr-o depresie economica in toata regula, Kremlinul fiind nevoit sa faca fata unei crize fiscale, sanctiunilor Occidentului dar si scaderii abrupte a preturilor de pe piata petrolului. Deocamdata, autoritatile Rusiei au criza sub control. Au preferat sa lase rubla sa se prabuseasca in loc sa inceapa sa topeasca rezervele in moneda straina, oferind o plasa salvatoare pentru buget si pentru producatorii de petrol si gaze naturale. Dar aceasta politica este una inflationista si toxica din punct de vedere al politicilor monetare.

Banca Nationala a Rusiei a redus vinerea trecuta dobanda cheie de la 11.5% la 11% in conditiile in care Kremlinul trebuie sa gestioneze o noua criza datorata scaderii pretului petrolului. In timp ce slabiciunile rublei au ajutat la compensarea impactului scaderii preturilor la petrol asupra bugetului de stat, acestea au determinat si cresterea inflatiei. Banca Nationala a Rusiei a estimat ca inflatia, in luna iulie, va fi de 15.8%, in crestere de la 15.3% in iunie. Strategia Bancii Nationala a Rusiei se axeaza acum pe cresterea economica si mai putin pe combaterea inflatiei. Oficialii rusi spera ca rata inflatiei sa ajunga la 7% in iulie 2016 iar, in 2017, sa se situeze in jurul valorii de 4%.

rubla

Economia Rusiei a fost zdruncinata serios de sanctiunile impuse de Vest dupa anexarea Crimeii. Prabusirea pretului petrolului i-a mai dat Rusiei un branci spre abisul economic, intrand imediat in recesiune. Banca Nationala a Rusiei a efectuat o serie de teste de stres in luna iunie confirmand ca, daca preturile la titeiul crud Brent vor ramane la 60 de dolari per baril, atunci economia Rusiei va trebui sa indure o recesiune de doi ani. Daca pretul va ramane la 40 de dolari, atunci recesiunea se va prelungi pana in 2017. Economistii se asteapta ca economia acestei tari sa se contracte cu 4.5% in cel de-al doilea trimestru al anului 2015, procent raportat la evolutia din aceeasi perioada a anului trecut. Ministerul Economiei din Rusia a anuntat ca economia se va contracta cu 2.8% in acest an urmand ca, in 2016, economia sa revina pe plus, prognozandu-se o crestere de 2.3%.

gazprom1gazprom2Productia gigantului Gazprom a scazut cu 19% in comparatie cu anul trecut, atingand unul dintre cele mai scazute niveluri de la sfarsitul Razboiului Rece incoace. Veniturile Gazpromului vor scadea, in 2015, de la 146 de miliarde de dolari, atat cat s-a raportat in 2014, la 106 miliarde de dolari.

Gazprom inseamna 10% din PIB-ul Rusiei si o cincime din toate veniturile bugetare. Iar Rusia va avea nevoie de cativa ani pana cand va putea sa se bazeze pe gazoductul prin care va alimenta China cu gaze naturale. Puneti la socoteala ca jumatate din veniturile obtinute din taxe si impozite sunt asigurate de gigantii care activeaza in domeniul petrolului si a gazelor naturale. Veniturile populatiei au scazut cu 8.4% fata de anul trecut iar standardul de viata al populatiei a scazut mai rau decat dupa colapsul celor de la Lehman Brothers. gazprom

De aceasta data, pentru Rusia, revenirea economica nu se prefigureaza la orizont pentru ca sanctiunile Occidentului vor ramane in vigoare iar productia de petrol de sist bituminos a americanilor limiteaza orice crestere a pretului petrolului pe plan mondial. Pana la finele anului viitor, Rusia nu va mai avea niciun ban in fondul de rezerve monetare obtinute din vanzarea petrolului iar fondul de pensii va avea de acoperit un deficit de toata frumusetea. Rusia are un deficit bugetar de 3.7% din PIB dar, fara acces la pietele de capital dezvoltate, practic Rusia nu ar trebui sa isi permita absolut deloc sa aiba deficit.

Un sfert dintre cele 83 de regiuni ale Rusiei sunt aproape de incapacitate de plata, fiind la limita cu platile salariilor din sistemul public si ale pensiilor. In 2012, in timpul campaniei electorale, Putin a anuntat cresterea salariilor si a pensiilor pentru a-si asigura fotoliul de la Kremlin pentru inca un mandat. In vestul indepartat sufla vantul prin visteria administratiilor publice.

Companiile rusesti vor trebui, in a doua parte a anului, sa isi refinanteze in moneda straina o datorie in valoare de 86 de miliarde de dolari. Aceasta datorie nu poate sa fie rotogolita in conditiile in care Rusia este decuplata de la pietele de capital straine.

Autoritatile pot sa asigure acest deficit redirectionand bani din surplusul contului curent. Cu toate acestea ramane de acoperit un deficit de 10 – 15 miliarde de dolari pe trimestru. Asta inseamna ca Banca Nationala a Rusiei va trebui sa umble la rezervele in moneda straina. Acestea au scazut de la 524 de miliarde de dolari la 361 de miliarde de la izbucnirea crizei din Ucraina, din finalul anului 2013.

Rusia a oprit toate cheltuielile pentru dezvoltare in domeniul prelucrarii petrolului. Singurele proiecte finantate sunt cele din Vestul Siberiei. Productia de petrol a Rusiei ar putea sa scada cu 8% pana la finele acestui an, aceasta insemnand un deficit de 800,000 de barili pe zi care va avea efecte serioase asupra echilibrarii balantei dintre cerere si oferta. Deocamdata, aceste efecte nu isi vor face simtita prezenta. Producatorii rusi s-au bucurat de avantajele unui nou regim de taxare si vor creste productia in acest an la 10.7 miliarde de barili pe zi, aproape de varful atins in timpul perioadei sovietice. Numai ca acesti producatori se bazeaza pe mostenirea investitiilor si pe masinarii importate care ar trebui sa fie inlocuite, mai devreme sau mai tarziu.

Strategia pe termen lung a lui Vladimir Putin se bazeaza pe exploatarea petroliera a Arcticului dar si pe rezervele uriase de gaze de sist bituminos din bazinul Bazhenov si din zona Volga-Urali. Dar operatiunile de forare din aceste zone intra sub incidenta sanctiunilor impuse de Bruxelles si de Washington, firmele din Vest fiind nevoite sa renunte la toate asocierile cu companiile rusesti.

Rusia nu are pusa la punct tehnologia care sa faca viabile aceste proiecte. Fracturarea hidraulica inseamna pentru rusi un cost de trei ori mai mare decat cel al americanilor pentru operatiuni similare. Efectele crizei petrolului se rasfrang asupra economiei rusesti mult mai nociv decat in luna ianuarie, atunci cand toata lumea a considerat ca sunt doar socuri pe termen scurt declansate de politica din Arabia.

Rusia si-a pariat viitorul pe petrol, pe gaze si pe boomul din sectorul marfurilor dar se pare ca a pariat pe un cal muribund.

Related News

One Response

Leave a Reply
  1. avatar
    athos
    Aug 04, 2015 - 07:49 AM

    ” Strategia Bancii Nationala a Rusiei se axeaza acum pe cresterea economica si mai putin pe combaterea inflatiei”

    S-a ajuns asadar acolo unde inflatie=crestere economica, in limbajul “economic”.

    Si ce inseamna finantare tip swat? Nu am intalnit asa ceva, iar daca autorul vrea sa spuna “swap”, avem doua probleme:
    – greseala de tastare nu poate fi, intrucat cele doua litere au ceva distanta intre ele;
    – acceptand totusi ca autorul s-a gandit la “swap”, ce anume ar urma sa schimbe entitatile, (din care una este banca centrala), intre ele si pentru ce?

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1