O noua problema pentru Grecia: criza refugiatilor din Siria

Cum arata Grecia de astazi: guvernul este depasit de discutiile cu creditorii, tara este in plina criza a datoriilor iar refugiatii veniti dinspre Orientul Mijlociu asalteaza statul cu cereri pentru azil.

Criza refugiatilor ameninta cu un set de probleme noi un guvern care este pe cale sa se prabuseasca sub presiunea datoriilor externe ale tarii. Conform unui raport realizat de UNHCR, Grecia a depasit Italia si este destinatia numarul 1 pentru imigrantii refugiati veniti dinspre Orientul Mijlociu.

In primele 6 luni ale anului, 68,000 de refugiati au luat cu asalt Grecia, cu 19,500 mai multi decat numarul de anul trecut, din aceeasi perioada si cu 500 mai multi decat cei care au preferat Italia. In ciuda afluxului de imigranti, Grecia nu are prea multe resurse de a-i gazdui, daramite pentru triere.

Tinand cont ca tara a intrat miercuri in incapacitate de plata, nu este de mirare ca guvernul Tsipras nu a prioritizat conditiile pentru primirea refugiatilor care traverseaza in barci improvizate Marea Mediterana. In Grecia nu exista o infrastructura si niste servicii adecvate care sa ii intampine pe acesti oameni atunci cand ajung la tarm. In majoritatea locurilor, conditiile de primire sunt insuficiente iar autoritatile abia mai fac fata. Practic, Grecia nu are la dispozitie decat 2000 de locuri in facilitatile de receptie. Nici tara nu a beneficiat de vreun ajutor senzational din partea UE care a promis acordarea a 446 de milioane de euro pentru perioada 2014 – 2020 pentru controlul granitelor, procedurile de azi si programe de ajutorare a refugiatilor. Acesti bani, care inca nu au ajuns in conturile tarii, nu vor face decat sa acopere cheltuieli din trecut!

Chiar daca Grecia va primi acesti bani, ei nu vor putea fi folositi eficient din cauza conditiilor in care a primit ajutoarele financiare de la Troica si a masurilor de austeritate impuse prin care s-au inghetat angajarile in sistemul public. Pentru a imbunatati acest sistem de primire a imigrantilor, Grecia ar mai trebui sa angajeze inca 2,000 de oameni in sectorul de stat.

S-a ajuns la situatia tragicomica in care 200 de imigranti, din cauza staff-ului redus al politiei, au inceput sa protesteze in fata unei sectii cerand sa fie arestati si amprentati. Odata trecuti de aceasta procedura, imigrantii primesc vize temporare pentru a ramane in tara si sunt eliberati imediat.  In Leros, 50 de refugiati au fost gazduiti in celule prevazute a fi doar pentru 6 oameni. Vazandu-se liberi, acestia iau calea Nordului Europei.

Intrarea Greciei in incapacitate de plata si scandalul perpetuu pe care il are cu creditorii sai au impins guvernul in situatia in care sa faca rost de pe-o zi pe alta de banii necesari pentru salariile din sectorul public si pentru pensii. Chiar daca premierul Tsipras a promis ca va acorda mai multa sustinere financiara in demersul de a le oferi niste conditii umane imigrantilor, situatia tarii a facut ca aceste planuri sa fie abandonate. Cu toate acestea, imigrantii chestionati in privinta modului in care au fost primiti de Grecia au raspuns in marea lor majoritate ca au fost multumiti si ca nu au fost tratati urat.

57% dintre imigranti vin din Siria, 22% sunt din Afghanistan si 5% din Irak. 20% dintre acesti refugiati nu au avut vreodata acces la toaleta, 30% nu au stiut ce inseamna a avea cearceafuri pe pat si 70% habar nu au despre normele elementare de igiena. 99% dintre cei chestionati si-au exprimat dorinta de a pleca in Germania si Suedia pentru oportunitati mai bune pe piata muncii si pentru asistenta sociala. Jumatate dintre acestia si-au exprimat dorinta de a aplica pentru reunificarea familiei odata ce primesc azil de sedere.

Temandu-se inca din 2012 de asaltul imigrantilor, Grecia a construit un gard de securitate la granita sa cu Turcia. Dar, in anul ce a urmat, numarul celor care luau calea marii s-a triplat. La inceputul lunii iunie, media celor care intrau in statul balcanic depasea 200 de refugiati pe zi. Acum a ajuns la 1,000!