Noul tsunami: criza bancilor din Estul Europei si de ce Polonia este singura tara care se poate salva

Criza bancara europeana nu mai este demult o noutate. Mai exact, criza bancilor din vestul Europei. Joia trecuta, Institutul International de Finante a emis un raport in care a scos in evidenta contrastele dintre costurile de imprumut ale intreprinderilor mici si mijlocii din tarile periferice ale Europei in comparatie cu cele din Germania.

 

europa

Acest Institut a emis un semnal de alarma privind rezultatele raportului sau iar interdependenta dintre core-ul sistemului bancar si periferia Europei este un raport intre oportunitatile supraestimate si riscurile subestimate. In timpul comunismului, Europa de Est avea propriul sistem bancar. Bancile mari erau detinute de state. Foarte putine dintre ele erau si specializate.

Aici, nu a existat niciun stimulent pentru ca bancile sa isi dezvolte propriul management al riscului iar bancile puteau, in liniste, sa acorde cat mai multe imprumuturi riscante. Comunismul a cazut iar operatiunea de curatare a bilanturilor contabile a fost o problema spinoasa. In timp ce economiile post-sovietice ale acestor tari aveau nevoie de noi afaceri, bancile, deoseori, nu aveau suficiente fonduri pentru a genera imprumuturile necesare.

De cealalta parte a Europei, integrarea europeana a remodelat spectrul bancar vestic. Integrarea pietelor comunitatii europene a condus la o crestere masiva a cererilor non-nationale in timp ce bancile puteau acum sa isi infiinteze branse si in alte colturi ale Europei. Incepand cu 1999, cea mai mare parte a datoriilor acestor banci provenea din afara granitelor. In plus, cerinta legala pentru a se implementa separarea functionala a acestor banci a fost omisa. Ambele aceste directive europene bancare au condus catre un nou concept bancar in Vest. Bancile nu numai ca nu au fost modificate in marine si din perspectiva regionala, dar au fost, de asemenea, extinse functional.

Ca o consecinta a acestei dereglementari, bancile din vest au generat un flux de fonduri de nestavilit. Acesti bani trebuiau investiti, insa Europa de Vest nu mai oferea proiecte interesante. A aparut insa pariul pe pietele din Estul Europei si care aveau nevoie de capital nou. Cum exista atat cerere cat si oferta, dereglementarea sistemului bancar vest-european a creat oportunitatea de a finanta tranzitia sectorului bancar post comunist din Estul Europei.

Astfel, a luat nastere un nou model bancar. Sistemul financiar din Estul Europei a devenit din ce in ce mai deconectat de interventia statului si a explodat atunci cand a primit creditul banesc din Vest. Bancile din Vest si-au deschis branse in Est care au hranit cresterea economica din aceste tari. Subsidiarele din Est au fost rezultatul unor fuziuni si achizitii pe scara larga si nu datorita aparitiei treptate a unui noiu sistem bancar, asa cum a fost cazul pentru omologii din Vest.

Austria a fost prima tara din Vest care a cumparat banci din Centrul si Estul Europei si a fost urmata de Italia, Belgia si Franta.

Sistemul bancar din Estul Europei s-a dezvoltat exponential. Bancile locale au beneficiat de aceleasi conditii favorabile pe piata bancara dar aveau o cunoastere mai buna a pietelor lor inca relativ imature.

Polonia este exceptia tarilor est-europene. A beneficiat de destule fonduri si de o economie infloritoare pentru a nu se baza pe masina de creditare a bancilor straine. Nivelul datoriilor au scazut iar piata fortei de munca a ramas mai flexibila decat multe altele din Occident. Bancile sale regionale au inceput chiar sa se extinda dincolo de frontiere.

Perspectiva ca bancile din Estul Europei sa se extinda dincolo de granite este falimiara Vestului – este un model riscant care a condus catre colapsul in lant din 2008, dar mixul din Est este mult mai interesant. Pe langa componenta trans-nationala, existenta sistemului bancar din Est se baza pe infuzia de capital dinspre Vest. Visul tarilor est-europene ca vor merge pe drumul independentei financiare precum Polonia s-a vaporizat atunci cand a inceput criza datoriilor suverane.

Bancile-mama din Vest incepusera sa se chinuie sa isi curete bilanturile de creditele neperformante. Toata structura de baza a acestui sistem bancar era erodata si toate bancile cerseau dupa recapitalizare, uitand de angajamentele externe. Acest rezultat direct era un semn clar ca obiectivele pe termen mediul si lung s-au schimbat si ca imprumuturile neperformante ale bancilor din Centrul si Estul Europei ar putea sa distruga bancile fragile din Vestul Europei.

Pana acum a fost evitata o criza totala a creditelor. Sub imperiul initiativei de la Viena., bancile din Vestul Europei au promis ca se vor abtine de la demobilizarea baneasca din subsidiarele est-europene iar acest angajament a oprit o parte din hemoragii, dar nu va putea sa schimbe realitatea din bilanturile bancilor. Banca belgiana KBC, de exemplu, a fost fortata sa isi intrerupa angajamentele din pietele secundare din estul-europei dupa ce a primit un ajutor fianciar de la institutiile Uniunii Europene.

Numai Polonia, probabil, ar putea sa se descurce cu toate retragerile banesti ale bancilor din Vest. Intre timp, investitorii devin tematori fata de tari politic instabile precum Ungaria, acolo unde jumatate din tinerii maghiar isi doresc sa emigreze. Tentativele de a rezolva problemele sistemice de o parte sau de alta a Europei evidentiaza interdependenta acestui sistem bolnavicios. Iar in timp ce toata lumea scoate aerul din plamanii Estului, bancile din Vest primesc constant lovituri in organele vitale.

Related News

No Responses

Leave a Reply

Trackbacks/Pingbacks

  1. exchange file: Modalitatea prin care iti iei locuinta in Bucuresti cu o investitie intre four.000 si 12.000 de euro; Cat de mare sau cat de mic va fi… - Gogoloi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


UA-42426876-1