Pretul titeiului s-a prabusit la jumatatea anului trecut. Motivele au constat in cresterea productiei si a aprovizionarii SUA cu petrol de sist si scaderea cererii venita din partea chinezilor pentru acest bun. Mai mult, producatorii de titei au datorii uriase si nu pot sa reactioneze la o scadere a preturilor prin scaderea productiei, asa cum, in mod normal, ar fi procedat.
Totusi, in ultima luna, cererea a depasit productia de petrol iar acest lucru a condus catre o crestere temporara a pretului la petrol. Saptamana trecuta, titeiul Brent s-a tranzactionat la 60 de dolari pe baril. Factorii care au determinat aceasta revenire sunt temporari. Miscarile sociale din Libia si furtunile de nisip din Irak au oprit productia de petrol din aceste tari. SUA au avut parte de o iarna neobisnuit de dura iar Brazilia s-a confruntat cu o seceta puternica, evenimente ce au determinat o cresterea consumului pentru energie.
Ceea ce stim este ca titeiul Brent a scazut in doar sase luni de la 114 dolari pe baril la 45 de dolari dar ceea ce este curios este ca, in ultima perioada, productia de titei a depasit cererea consumatorilor.
In mod ciudat, aparent, o parte semnificativa din cresterea cantitatii de petrol furnizata a aparut dupa ce pretul petrolului a inceput sa scada iar cererea s-a subtiat. O explicatie pentru acest fenomen ar fi aceea ca a existat un interval considerabil in care producatorii de petrol au observat scaderea preturilor si momentul raspunsului pe care acestia l-au oferit. OPEC a decis destul de tarziu sa nu micsoreze productia intr-un aparent efort de a ramane competitiv cu producatorii americani de petrol de sist.
Cu toate acestea, explicatia de mai sus nu este de-ajuns incat sa certifice scaderea pretului la petrol cu mai mult de 50%, impingand, astfel, un numar de producatori importanti de pe piata sa ajunga in mari dificultati financiare. Un motiv real apare atunci cand ne uitam la impactul datoriei de pe piata petrolului.
Primul lucru care este de remarcat este acela ca a existat o acumulare uriasa de datorii din partea companiilor petroliere. In acest context, o scadere a pretului petrolului slabeste bilanturile producatorilor si inaspreste conditiile de creditare. Scaderea preturilor este accelerata si ca rezultat al vanzarilor de active de petrol.
Al doilea efect al scaderii pretului este diminuarea lichiditatii. Fluxul de numerar se reduce iar companiile nu sunt in posibilitatea de a-si indeplini, la timp, plata datoriilor.
Practic, companiile petroliere nu au parte de multa flexibilitate la acest capitol. Asa ca trebuie sa mentina ritmul productiei chiar si atunci cand preturile se prabusesc.
Efectele la scala sunt dependente si de geografie. Spre exemplu, companiile indatorate din Rusia si-au platit datoriile folosindu-se de productia curenta. Un caz aparent amuzant le are in prim plan pe Venezuela si Trinidad Tobago. Venezuela, afectata crunt de lipsa bunurilor de baza, a primit o mana de ajutor nesperata de la vecinii sai, respectiv Trinidad Tobago, care s-au oferit sa furnizeze hartie igienica dar, Venezuela trebuie sa dea la schimb petrol.
