Timo Soini, ministrul de Externe al Finlandei, si-a facut foarte bine temele inainte de intalnirea pe care a avut-o cu Serghei Lavrov, omologul sau rus. Zvonurile ca Helsinki se pregateste sa dezbata ideea de a deveni membru al NATO i-a luat cu tremurat pe diplomatii rusi.
Incepand cu cel de-Al Doilea Razboi Mondial, Finlanda a ramas neutra din punct de vedere militar, preferand sa faca un joc de asteptare intre Moscova si puterile din Vest. Lavrov nu a pierdut timp si l-a avertizat pe Soini despre implicatiile aderarii Finlandei la NATO.
Raportul de analiza al experilor finlandezi cu privire la ce ar insemna aderarea la NATO a tarii nordice este inca aproape de a fi finalizat si va fi dat publicitatii in primavara acestui an. Raportul va fi supus, apoi, dezbaterii parlamentare. Pentru a contracara o eventuala schimbare de directie a politicii externe finlandeze, Lavrov le-a propus nordicilor o serie de proiecte economice, printre care si constructia de reactoare nucleare precum si modalitati de a combate fluxul de imigranti de la granitele celor doua tari.
In ultimii 25 de ani, Rusia a fost unul dintre cei mai mari parteneri de schimburi economice ai Finlandei. Vorbim despre o piata de desfacere de multe miliarde de euro. Finlanda exporta in Rusia masinarii, componente tehnice si produse alimentare pe cand turistii rusi viziteaza in numar foarte mare Finlanda in fiecare an pentru vacante si shopping. Daca geografia a facut din Moscova un partener economic vital pentru Helsinki, totodata Rusia este si cea mai mare amenintare militara la adresa Finlandei.
Regiunea Baltica se teme de o confruntare militara cu Rusia inca din momentul in care Moscova a decis sa anexeze Peninsula Crimeea. Razboiul din estul Ucrainei si interventia Rusiei din Siria au ridicat tensiunile dintre Kremlin si Occident aproape de nivelul celor din timpul Razboiului Rece. Vecinii Finlandei de la sud au tras semnalul de alarma, temandu-se ca regiunea lor ar putea fi noul punct pe harta expansionista a Rusiei.
Incursiunile aeriene in spatiul baltic al Rusiei demonstreaza ca Moscova este increzatoare ca ar putea castiga lejer, aici, o confruntare decisiva cu NATO. Suedia, cel mai apropiat aliat militar al Finandei si unul dintre membrii NATO, tocmai a decis sa isi remilitarizeze baza de la Gotland din Marea Baltica. Baza a fost inchisa dupa caderea Cortinei de Fier!
Totusi, Finlanda a ramas o exceptie printre vecinii vestici ai Rusiei pentru ca cele doua parti au continuat sa isi intensifice relatiile economice fara sa faca uz de forta.
Cum au reusit, insa, finlandezii, sa il infrunte pe Marele Urs fara sa il enerveze? Raspunsul lor este ca… prin bun simt. Ministrul de Externe al Finlandei a afirmat ca una dintre principalele sale responsabilitati este aceea de a cultiva o relatie puternica cu Moscova. Cele doua tari impart o istorie complexa, inca de pe vremea cand Finlanda era sub controlul Suediei, totul culminand cu anexarea unor teritorii finlandeze in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial si cu moartea a 400,000 de suflete din tara nordica.
Este foarte important sa cunosti modul rusilor de a gandi. Ei sunt niste jucatori de sah si, chiar daca vrem sa acceptam sau nu, ei fac miscari strategice care le sunt avantajoase la momentul respectiv
Timo Soini, ministrul de Externe al Finlandei
In timpul Razboiului Rece, Helsinki a preferat sa adopte o politica de neutralitate, balansand intre o integrare europeana si mentinerea unor relatii bune cu gigantul sovietic de alaturi. Finlanda a refuzat, initial, sa adere in NATO si a achiesat dorintei Moscovei de a ramane independenta. Unele state din Vest au considerat ca aceasta forma de neutralitate este, de fapt, o apropiere mascata fata de sovietici. Dar, odata cu izbucnirea razboiului din Crimeea, Finlanda a reinceput dezbaterea interna privind securitatea sa teritoriala.
Dupa prabusirea Cortinei de Fier, in 1991, Finlanda s-a miscat rapid. A aderat la Uniunea Europeana si a adoptat moneda euro, dar a preferat sa nu accepte invitatia NATO, cu toate ca vecinii sai baltici Estonia, Letonia si Lituania au aderat in 2004. Intre timp, Helsinki si-a extins parteneriatele economice cu Rusia care a devenit, in scurt timp, o destinatie de top a exporturilor sale. Finlanda este dependenta, in proportie de 90%, de energia ruseasca. Finlanda importa gaze naturale, petrol si carbune de la rusi.
In luna iulie, guvernele europene vor evalua posibilitatea mentinerii sau abolirii sanctiunilor impuse Rusiei dupa anexarea Crimeei. Tarile baltice sunt foarte vehemente si oficialii celor trei state au anuntat deja ca sunt impotriva ideii de a le fi ridicate rusilor sanctiunile economice. Pe de alta parte, Franta si Italia au lasat de inteles ca ar vrea sa reia relatiile comerciale cu Rusia. Deocamdata, guvernul finlandez prefera sa stea in asteptare.
Crimeea este o cauza pierduta indiferent cat ne-am dori noi sa credem altfel. Dar, daca Rusia demonstreaza ca se retrage din estul Ucrainei, atunci, cred ca am putea sa ne gandim sa ridicam sanctiunile.
Alexander Stubb, premierul Finlandei
Helsinki nu incearca sa isi rezolve problemele cu Rusia, ci sa le tina la un nivel ce poate fi gestionat. Oficialii finlandezi sunt constienti ca Rusia este alaturi. Prefera sa ramana constienti de potentialul fortei sale superioare si, prin comert, neutralitate si diplomatie sa il tina pe Marele Urs in hibernare. Ramane de vazut daca acest model poate sa fie implementat si de alta tari europene, sau daca exista vointa in acest sens.
